A apărut, la Editura Springer, “Encyclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences”, co-editată de conf. univ. dr. Dana Jalobeanu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a UB

De curând a apărut la Editura Springer “Encyclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences”, editată de Dana Jalobeanu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București, și de Charles T. Wolfe, cadru didactic în Departamentul de Filosofie al Université de Toulouse-2 Jean-Jaurès, împreună cu un grup de specialiști în domeniu de la mai multe universități și instituții de cercetare din lume.

Volumul, însumând aproape 2300 de pagini, oferă o perspectivă integrată și creativă cu privire la formarea și bazele filosofiei și științei în modernitatea europeană. Prin combinarea riguroasă și atentă a reconstrucției contextuale cu diverse teorii provenite din direcția filosofiei tradiționale, cartea investighează dimensiuni metodologice, desființează opoziții tradiționale precum cea dintre raționalism și empirism și atrage atenția, printre altele, asupra unor importante problematici legate de gen și alteritate, dar și asupra unor personaje minore din filosofie sau asupra unor mișcări underground.

În plus, în directă legătură cu cele mai importante transformări din domeniul istoriei științei și al filosofiei moderne timpurii, volumul abordează specificitatea și semnificația științei moderne timpurii și discută importante evoluții inclusiv în istoriografie (precum epistemologia istorică) sau întrepătrunderea culturii materiale cu diferitele tipuri de cunoaștere. Astfel, cartea se află la intersecția mai multor discipline și domenii – combinând diversele abordări specifice fiecăreia dintre acestea –, în special istoria științei, istoria filosofiei, filosofia contemporană a științei și istoria intelectuală și culturală.

“Encyclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences” aduce împreună contribuțiile a peste 100 de filosofi, istorici ai științei, istorici ai matematicii și istorici ai medicinei, oferind o perspectivă comprehensivă asupra filosofiei moderne timpurii și științelor.

Mai multe detalii cu privire la volum, editori și contributori sunt disponibile pe site-ul editurii Springer, aici.

Despre acest domeniu nou, early modern philosophy and the sciences, și instrumentele lui de referință, conf. univ. dr. Dana Jalobeanu spune:

„Trăim într-o perioadă în care domeniile cunoașterii se multiplică, uneori cu viteză amețitoare. Acum 50 de ani se vorbea de istoria filosofiei moderne. Sau de istoria științei. Sau de filosofia științei. Astăzi aceste domenii aproape că nu mai există. Ele sunt împărțite în specializări extrem de diferite. Dacă vorbim despre clasicii filosofiei, Descartes sau Kant, vom vedea că de ei se ocupă specialiști din două domenii diferite: «early modern philosophy» (pentru Descartes) și «Kant and post-Kantian philosophy». Și la fel se întâmplă cu ceea ce se numea, pe vremuri, istoria și filosofia științei, un domeniu care s-a fragmentat infinit atât pe partea tematică cât și în reconstrucția diferitelor perioade istorice.

Tocmai pentru a lupta împotriva acestei  super-specializări am început, cu ceva vreme în urmă, să încerc să pun împreună istorici și filosofi interesați de secolul al XVII-lea, într-o întreprindere care să reunească «early modern philosophy and the sciences». Am început cu instituția numită Princeton Bucharest Seminar in Early Modern Philosophy, instituție care a împlinit recent 21 de ani de existență. Am continuat cu Bucharest Colloquium in Early Modern Philosophy (10 ediții) și Bucharest Graduate Conference in Early Modern Philosophy (în toamna asta suntem la ediția a 9-a). Și, evident, cu Journal of Early Modern Studies (care a ajuns recent în Art and Humanities Index).

Și așa am ajuns la momentul în care propunem și instrumentele de referință pentru acest nou domeniu. Cambridge History of Philosophy of the Scientific Revolution, editată de Dana Jalobeanu și David Marshall Miller (Cambridge, 2022), este un volum care reunește studii specializate ale unor filosofi și istorici (ai științei și filosofiei) care reflectează asupra semnificațiilor și formei transformărilor care au loc în secolele XVI-XVIII și care au fost cunoscute, multă vreme, sub numele de Revoluția Științifică (sau originile științei moderne). E un volum de referință care reunește 20 de capitole și 24 de autori, acoperind tematici aflate la granița dintre ceea ce se numea pe vremuri istoria filosofiei, istoria și filosofia științei, istoria ideilor (sau istorie intelectuală).

În sfârșit, Enciclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences, editată de Dana Jalobeanu și Charles Wolfe (Springer 2022), dă studentului sau cercetătorului un instrument de referință pentru accesul în acest domeniu, reunind, totodată, peste 100 de autori care pot conversa, cu erudiție și acuratețe, asupra unor subiecte mai cunoscute (cartezianismul sau baconianismul modernității timpurii, logicile neo-scolastice, problema ființei sau a individuației) sau mai puțin cunoscute (arta memoriei, influențele scolastice în filosofia carteziană, genul fabulei și contribuția mitografică în revoluția științifică, cunoaștere artizanală sau practicile astrologice în modernitate).

Ce e spectaculos la Enciclopedia of Early Modern Philosophy and the Sciences e că e o enciclopedie pentru secolul XXI. Ceea ce se numește o enciclopedie «vie», adică nu doar online, ci updatabilă. Articolele ei pot fi mereu aduse la zi, corectate și completate. Căci mereu se întâmplă câte ceva în acest domeniu nou și fascinant care este early modern philosophy and the sciences. Se mai descoperă niște manuscrise; ies la iveală conexiuni intelectuale despre care nu știam că există; sau fațete ale unor controverse neluate în seamă. Înțelegem că nu putem descifra gândul unui filosof dacă nu-l plasăm în contextul ideatic și problematic al epocii sale, în dialog deschis cu știința vremii. Vedem cum evoluția materială a tehnologiei sau instrumentelor merge adesea mână în mână cu efortul filosofic de clarificare conceptuală, sau cu mari dispute metafizice care adaugă sau, dimpotrivă, mai retrag din bogăția ontologică a realului. Înțelegem că istoria gândirii e un domeniu viu în sine, unul în care te așteaptă, la fiecare cotitură, noi și noi surprize.”