„Am avut norocul de a cunoaște adevărați mentori care mi-au marcat dezvoltarea personală și, mai ales, profesională” – interviu cu Raluca Ciobanu

Absolventă a Facultății de Geografie a Universității din București, Raluca Ciobanu s-a distins încă din primul an prin rezultatele deosebite și prin pasiunea pentru domeniu. Primul care i-a insuflat dorința de a explora mediul înconjurător a fost chiar tatăl ei, pasionat de drumeții, pentru ca mai apoi, în timpul studiilor liceale, „înțelegerea relațiilor de cauzalitate dintre elementele mediului, descoperirea fiecărui ecosistem ca un microunivers care evoluează constant sub bagheta macrosistemului terestru” să fie facilitate de un profesor.

În timpul studiilor de licență, Raluca a participat la numeroase sesiuni de comunicări cu lucrări științifice și a descoperit în prof. univ. dr. Liliana Zaharia, coordonatoarea lucrării ei de licență, un mentor.

În cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București, Raluca Ciobanu a primit premiul pentru cea mai bună lucrare de licență, din domeniul Științele Vieții și ale Pământului. În realizarea studiului Dinamica albiei majore a Teleajenului între Vălenii de Munte și Blejoi, tânăra cercetătoare, în prezent masterandă în cadrul programului de studii Sisteme Informaționale Geografice din cadrul Facultății de Geografie, s-a ghidat după o afirmație a reputatului geograf Simion Mehedinți, făcută în primul volum al lucrării Terra, în viziunea căruia ,,Orice râu are o infinitate de note particulare”.

Mai multe informații despre dificultățile și provocările întâlnite în pregătirea tezei de licență, despre realizarea acesteia, munca de teren și utilizarea unor tehnologii ultraperformante în domeniu, precum și despre planurile de viitor, le vom afla direct de la Raluca Ciobanu.

 

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „Cea mai bună lucrare de licență”. Ce v-a motivat să participați la această competiție și ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Raluca Ciobanu: Participarea în cadrul acestei competiții a fost motivată, în primul rând, de dorința de a face cunoscută în cadrul Universității cercetarea la care am lucrat, având în vedere faptul că, analizele întreprinse în acest studiu au avut atât un scop științific, cât și unul practic. Mi-am dorit, în egală măsură, identificarea și conștientizarea obiectivă a implicațiilor teritoriale ale dinamicii hidrogeomorfologice ale râului asupra căruia mi-am îndreptat atenția, în context socio-economic local și regional. De asemenea, consider că, atât gestionarea adecvată a spațiului aferent albiei minore și majore a unui râu, cât și a riscurilor asociate dinamicii acestora precum viiturile, inundațiile, sunt de o reală importanță, luând în considerare intensificarea tuturor activităților antropice cu impact hidrologic transformator, cu precădere în decursul ultimelor decenii. Am dorit evidențierea aspectelor aplicative ale geomorfologiei fluviale, ce vin în sprijinul activității de cercetare fundamentală. În egală măsură, propunerea de a participa în cadrul acestei ediții a Premiilor Senatului Universității a venit din partea doamnei prof. univ. dr. Liliana Zaharia, unul dintre cadrele didactice sub îndrumarea căruia a fost realizată această lucrare, în urma consultării cu dumneaei ajungând la concluzia conform căreia, această contribuție științifică referitoare la cunoașterea particularităților hidrologice și hidromorfologice ale râului Teleajen în sectorul analizat, prin importanța temei alese, dar și prin aspectul practic, merită să fie făcută cunoscută.

Îmbinarea anumitor tehnici specifice mediului GIS și teledetecției cu alte date geografice (provenite de la stații meteorologice, hidrometrice, observații în teren) a permis analizarea detaliată a arealului supus cercetării și identificarea modificărilor induse de dinamica spațială a albiei, metodologia utilizată putând fi extrapolată asupra cercetării numeroaselor areale din bazinele hidrografice supuse riscurilor hidrice. În ceea ce privește rezultatele cercetării realizate în cadrul lucrării de licență, acestea vizează implicații practice ale amenajărilor antropice asupra dinamicii albiei râului Teleajen, prin intermediul unor studii de caz descriptive, centrate asupra unor zone caracterizate prin procese ample erozivo-acumulative. Prin suprapunerea profilelor și algebră cartografică au fost delimitate sectoarele caracteristice în raport cu tipul de procese (eroziune și acumulare), fiind realizată harta dinamicii de albie a râului Teleajen, un tip de element cartografic ce poate avea aplicabilitate în cadrul studiilor centrate asupra riscurilor hidrogeomorfologice locale, în vederea elaborării unor măsuri preventive și de protecție ale acestor zone.

Obținerea acestui premiu a reprezentat pentru mine o realizare deosebită, o recunoaștere a pasiunii dedicate domeniului geografic, efortului și a muncii depuse atât pe parcursul celor trei ani de licență, cât și de-a lungul perioadelor de studiu sau deplasărilor în teren alocate întocmirii lucrării de licență, fiind o reușită pe plan personal și profesional.

R.: Cercetarea dumneavoastră, „Dinamica albiei majore a Teleajenului între Vălenii de Munte și Blejoi” a fost coordonată de prof. univ. dr. Liliana Zaharia, cadru didactic la Facultatea de Geografie a UB, fost cercetător hidrolog la Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie din București, director al Centrului de cercetare „Gestiunea peisajului și a resurselor de apă” și al studiilor aprofundate „Gospodărirea și valorificarea durabilă a resurselor de apă”, distinsă cu multe diplome de onoare și de merit pentru activitatea de cercetare, așadar o specialistă cu exigențe ridicate. Cum a decurs această colaborare?

R.C.: Experiența vastă, împreună cu dedicarea și exigența doamnei prof. univ. Liliana Zaharia au fost unele dintre motivele pentru care mi-am dorit să realizez această lucrare sub îndrumarea dumneaei, având în vedere că mă consider o fire perfecționistă, chiar dacă această trăsătură nu este întotdeauna una pozitivă, încerc să mă implic în totalitate în cercetările pe care le realizez, pentru ca munca depusă să fie fructificată prin rezultate cât mai bune. În egală măsură, în realizarea lucrării de licență am colaborat și cu conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, în ceea ce privește aspectele geomorfologice ale tezei mele și elaborarea materialelor cartografice, oferindu-mi sfaturi deosebit de importante pentru conturarea, clarificarea anumitor aspecte definitorii în ceea ce privește demersul științific întreprins.

R: Care a fost motivația alegerii acestei teme din domeniul hidrologiei? Având în vedere că este un studiu complex, o actualizare a unei baze de date în domeniu, a cărei importanță a fost neglijată de specialiști, luați în calcul posibilitatea dezvoltării acestui studiu?

R.C.: În realizarea acestui studiu, m-am ghidat după o afirmație foarte interesantă a geografului Simion Mehedinți, făcută în primul volum al lucrării Terra, conform căreia ,,Orice râu are o infinitate de note particulare”. Pornind de la această afirmație și de la surprinderea diversității elementelor cantitative și calitative care definesc particularitățile hidrogeomorfologice ale albiei râului Teleajen, am dorit să analizez dinamica spațială și temporală a acesteia, mai ales sub acțiunea impactului antropic actual. De asemenea, având în vedere faptul că, anumite activități antropice se bazează, din ce în ce mai asiduu, pe exploatarea neîncetată și valorificarea necontrolată a spațiului ce se suprapune albiilor râurilor și bazinelor hidrografice, fiind părtașii unor accelerate și spectaculoase schimbări ale particularităților hidrice și hidrogeomorfologice, am considerat necesară această cercetare mai ales prin prisma găsirii unor soluții practice, punctuale în ceea ce privește consecințele expunerii anumitor așezări la riscuri hidrice însemnate. Din acest considerent, în prezenta lucrare se pune accentul asupra analizei sistemului geomorfologic fluvial al văii Teleajenului între Vălenii de Munte și Blejoi, prin prisma coeziunii spațiale dintre principalele trăsături fizico-geografice, procese hidrice și activități umane identificate în arealul studiat. De altfel, plecând de la gradul de actualitate al temei lucrării mele, cu certitudine voi continua dezvoltarea acestei teme pe parcursul viitorilor ani de studiu.

R.: Care au fost criteriile în baza cărora v-ați ales perimetrul geografic analizat? E un bazin hidrografic vulnerabil?

R.C.: Pe de o parte, studiul a fost focalizat asupra cursului mijlociu al Teleajenului, deoarece acesta este caracterizat printr-o deosebită complexitate fizico-geografică, dinamica acestuia este însă, rezultatul acțiunii în timp a ansamblului de factori naturali și antropici specifici bazinului superior și celui mijlociu al Teleajenului, fapt ce îi conferă, într-adevăr, un grad ridicat de vulnerabilitate. Pe de altă parte, alegerea acestui spațiu geografic a fost influențată și de proximitatea la care se află față de orașul meu natal, Ploiești, fapt ce mi-a facilitat posibilitatea de a realiza deplasări în teren, în scopul documentării tezei de licență oricând am considerat că este necesar.

R: Când ați început să lucrați la teză, cât de mult timp a necesitat documentarea, munca de teren și ce dificultăți ați întâmpinat?

R.C.: În ceea ce privește documentarea axată pe analiza materialelor textuale, grafice și cartografice de specialitate, aceasta a fost începută relativ devreme, chiar înaintea debutului ultimului an de studii de licență, având în vedere complexitatea studiului de natură hidro-geomorfologică și necesitatea de a consulta atât lucrări științifice mai vechi legate de studiul acestui areal, cât mai ales lucrări actuale, una dintre dificultățile întâmpinate fiind tocmai legată de numărul relativ scăzut de studii recente de specialitate axate pe arealul de studiu ales de către mine. De asemenea, analiza lucrărilor științifice de specialitate, dar și a datelor informaționale extrase din observații de teren, au facilitat, prin interconectare, conturarea unei imagini detaliate asupra dinamicii proceselor și fenomenelor spațiale, temporale ale albiei majore a Teleajenului, dar și desprinderea unor informații specifice legate de evoluția viitoare de pe sectoarele de interes. Astfel, în vederea completării și validării informațiilor obținute prin prelucrarea datelor spațiale și din analiza surselor bibliografice, au fost efectuate numeroase observații de teren pe sectorul cuprins între localitățile Vălenii de Munte și Blejoi. Acestea au permis identificarea sectoarelor dinamice ale râului Teleajen, sub aspect erozivo-acumulativ, a formelor specifice ce aparțin microreliefului albiei minore și luncii acestuia, dar și cartarea elementelor antropice apărute în teritoriu, ce pot influența procesele hidrologice, cum este cazul balastierelor, podurilor rutiere și feroviare, digurilor sau exploatării iraționale a terenurilor agricole.

R: Ce metode de cercetare ați folosit, având în vedere că aveți în cuprins un număr însemnat de suporturi grafice și cartografice, precum și imagini satelitare? Cum a reușit un student să aibă acces la astfel de tehnologii de ultimă generație, folosite cu precădere în proiecte de cercetare internaționale, susținute financiar prin granturi? Care este gradul de certitudine pe care-l oferă în ceea ce privește informațiile furnizate?

R.C.: Putem descrie ansamblul mediului geografic local analizat printr-o deosebită coeziune între factorii naturali, fizico-geografici, și elementele antropice, fapt ce a impus stabilirea inițială a unor metodologii și tehnici de lucru adaptate cerințelor tematice, științifice, dar și particularităților zonale ale terenului. De altfel, ulterior obținerii tuturor informațiilor necesare întocmirii temei de studiu, au fost utilizate metode geografice specifice, atât aparținând metodologiei clasice, cât și celei caracteristice mediului GIS, precum metoda observației, analizei, cea morfografică, a profilului topografic, cartografierii digitale, hărților suprapuse sau cea a hărților superpozabile în vederea convertirii datelor în format electronic. Introducerea lor în softurile tip Microsoft sau GIS a avizat drept rezultat o varietate a bazelor de date, hărților tematice, reprezentărilor tridimensionale sau grafice, pentru evidențierea dinamicii spațio-temporale a albiei, dar și o actualizare a datelor privitoare la acest areal, cea mai mare parte a materialelor cartografice utilizate în această lucrare fiind realizate de către mine.

În ceea ce privește tehnologiile de prelucrare ale datelor obținute, am dobândit aceste cunoștințe de-a lungul studiilor de licență, Facultatea de Geografie punând la dispoziția studenților un cadru academic axat pe analiza relațiilor de cauzalitate între elementele mediului geografic prin dobândirea a numeroase noțiuni specifice Sistemelor Geografice Informaționale, Fotogrammetriei sau Teledetecției. Prin validarea în teren a rezultatelor obținute în urma utilizării unor metode specifice acestor domenii, gradul de certitudine al cercetărilor științifice este unul ridicat. În cazul lucrării mele de licență, unul dintre scopurile principale a fost evidențierea procesului dinamicii spațio-temporale laterale și longitudinale a albiei râului Teleajen, arealul de interes, pe baza analizei diacronice a trei momente caracteristice, anume 1981, 2005 și 2017, alese strict în funcție de disponibilitatea datelor prin utilizarea informațiilor extrase din suportul cartografic oferit de hărți topografice și ortofotoplanuri realizate în anumite momente, acestea fiind, ulterior, prelucrate. Atât în ceea ce privește aceste suporturi grafice și cartografice, cât și datele necesare analizării particularităților climatice și hidrologice, în urma formulării unor solicitări către instituțiile de specialitate, precum Administrația Națională de Meteorologie (A.N.M.), Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (I.N.H.G.A.), Sistemul de Gospodărire a Apelor Prahova (S.G.A.) sau Direcția Topografică Militară (D.T.M.), am beneficiat de deschidere și promptitudine din partea acestora. În egală măsură, numeroase date mi-au fost puse la dispoziție de către profesorii coordonatori.

R: Care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel impactează studiile în domeniu? Ce deschidere există spre acest domeniu în spațiul românesc, dar și în cel european, și cum ați putea explica pentru publicul larg posibilele aplicații ale acestei cercetări?

R.C.: În urma cercetării întreprinse am reușit să obțin o imagine actuală asupra caracteristicilor hidrografice și hidrologice ale râului Teleajen în sectorul cuprins între localitățile Vălenii de Munte și Blejoi, accentul fiind pus mai ales asupra regimului scurgerii lichide ca factor de control determinant al dinamicii albiei, cu precădere prin analiza variabilității spațiale și temporale ale debitelor, dar și ale principalelor viituri recente din arealul bazinului hidrografic ales. De asemenea, am realizat o descriere detaliată asupra dinamicii spațio-temporale a albiei minore a Teleajenului prin valorificarea tehnicilor GIS și de Teledetecție la nivelul a trei momente caracteristice (1981, 2005 și 2017). Modificările albiei au fost identificate și cuantificate prin suprapunerea profilelor și algebră cartografică fiind delimitate sectoarele caracteristice în raport cu tipul de procese (eroziune și acumulare), harta dinamicii erozivo-acumulative a râului Teleajen, un astfel de produs cartografic fiind capabil să confere un suport deosebit de important în ceea ce privește evidențierea schimbărilor spațio-temporale ale albiei Teleajenului. Asemenea tehnici se dovedesc deosebit de utile din punct de vedere practic, pentru a facilita managementul adecvat al riscurilor ce sunt asociate fenomenelor hidrice.

Sunt de părere că, studiul de față relevă informații de actualitate în ceea ce privește cunoașterea particularităților hidromorfologice ale râului Teleajen în sectorul analizat, fiind, mai ales, de o importanță aplicativă însemnată, deoarece identificarea arealelor supuse fenomenelor asociate dinamicii albiei Teleajenului și a celor expuse producerii inundațiilor, prezintă un interes practic pentru elaborarea unor măsuri de prevenție și protecție în vederea diminuării riscului indus de către procesele hidrologice și hidrogeomorfologice, prevenirea acestor fenomene fiind considerată deosebit de importantă în spațiul european. În ultimii ani, în contextul intensificării și amplificării fenomenelor hidrice de risc, există o deschidere din ce în ce mai mare atât în spațiul românesc, cât și în cel european către elaborarea și dezvoltarea unor metode noi de prevenire și combatere a riscurilor hidrice, însă, cel puțin în cazul zonelor analizate de pe cuprinsul râului Teleajen, este necesar ca aceste metode conceptuale să fie dublate de către consolidarea eficientă a amenajărilor hidrotehnice cu rol de protecție.

Această cercetare ar putea sta la baza elaborării unor materiale informaționale, menite să faciliteze înțelegerea și conștientizarea de către publicul larg ale noțiunilor de risc hidrologic și zonă de risc și, mai ales, ale metodelor de prevenire și protecție împotriva unor fenomene precum inundațiilor. De asemenea, rezultatele prezentate în acest studiu ar putea fi utile mai ales în scop metodologic și practic, pentru dezvoltarea unor baze de date și aplicații mai ample în vederea managementului adecvat al riscurilor asociate acestor fenomene.

R: Pornind de la ipoteza că încălzirea globală și schimbările climatice determină o creștere considerabilă a frecvenței inundațiilor și a daunelor asociate acestora, din punctul dvs. de vedere, care ar putea fi soluțiile pentru adaptarea la acestea?

R.C.: Consider că este foarte important să ne îndreptăm atenția, în primul rând, asupra adaptării modului de a privi problematica inundațiilor, prin a încerca mai ales identificarea și supravegherea zonelor expuse riscului la inundații în vederea adoptării de tehnici și măsuri adecvate de prevenire și protecție, în detrimentul analizării posibilelor daune asociate acestor hazarde. În egală măsură, putem reduce gradul de vulnerabilitate zonală la inundații prin reducerea activităților socio-economice cu impact asupra albiilor râurilor, în ultimii ani, ca urmare a accelerării ritmului construirii spațiilor locative și căilor de comunicație din perimetrul localităților, impunându-se sistematizarea corespunzătoare a teritoriului și stabilirea clară a categoriilor de folosință teritorială, în acord cu condițiile locale de mediu.

Totodată, se poate dovedi utilă dezvoltarea unui sistem de evaluare a vulnerabilității, pe baza corelării materialelor grafice și cartografice și măsurători realizate în teren, ținând cont de prezența zonelor locuite în proximitatea cursurilor de apă, de existența digurilor și a altor lucrări hidrotehnice de protecție, de gradul potențial de afectare a rețelei căilor de comunicații ș.a.m.d.

R: Ce v-a apropiat de acest domeniu? Care sunt acei profesori care v-au marcat în mod deosebit în timpul studiilor și în ce mod au contribuit aceștia la evoluția dumneavoastră profesională și personală?

R.C.: Încă din copilărie, odată ce tatăl meu mi-a insuflat plăcerea de a merge în drumeții, de a descoperi peisaje deosebite, am dezvoltat pasiunea pentru domeniul Geografiei, un sentiment apărut cumva natural, din curiozitatea de a cunoaște cât mai mult din ceea ce ne înconjoară.

Ulterior, pe parcursul studiilor liceale pe care le-am urmat în cadrul Colegiului Național ,,I. L. Caragiale” din Ploiești, sub îndrumarea și dedicarea doamnei profesor Mineliea Gheorghe, mi-am descoperit pasiunea pentru Geografia Fizică, prin ceea ce înseamnă înțelegerea relațiilor de cauzalitate dintre elementele mediului, descoperirea fiecărui ecosistem ca un microunivers care evoluează constant sub bagheta macrosistemului terestru. În egală măsură, de-a lungul celor trei ani de licență, consider că fiecare cadru didactic de la care am avut ocazia să învăț mi-a influențat dezvoltarea într-un mod pozitiv prin cumulul de competențe insuflate, prin modul de a înțelege acest domeniu. În acest sens, reamintesc colaborarea foarte bună, bazată pe îndrumare, sprijin stabilită cu profesorii coordonatori ai lucrării mele de licență, care au contribuit la desfășurarea acestei relații de colaborare într-o notă cât mai bună.

Cu siguranță, atât pe parcursul liceului, cât și al studiilor de licență, am avut norocul de a cunoaște adevărați mentori care mi-au marcat dezvoltarea personală și, mai ales, profesională prin puterea propriului exemplu, al sfaturilor oferite, prin dezvoltarea dorinței de a evolua din ce în ce mai mult în acest domeniu, prin atentă îndrumare, muncă, tact pedagogic. În esență, pot spune că toate aceste experiențe m-au învățat faptul că Geografia ne vorbește despre ce înseamnă Pământul, o „casă” mică într-o „casă” mare, care merită descoperită și înțeleasă.

Pe această cale, mulțumesc dedicării și rolului deosebit al acestor cadre didactice în devenirea mea profesională.

R.: Ce ați recomanda unui viitor student al Facultății de Geografie? Ce v-ar fi plăcut să știți înainte să urmați această facultate?

R.C.: Unui viitor student al Facultății de Geografie i-aș spune să aibă curajul de a cunoaște cât mai mult, să descopere bucuria de a învăța și prin intermediul practicilor în teren și să rămână întotdeauna curios asupra vastelor întrebări pe care ni le adresează acest domeniu.

Cred că, înainte de a urma această facultate mi-aș fi dorit să realizez faptul că acești ani vor trece incredibil de repede, mi-aș fi dorit să mă bucur mai mult de cei trei ani de licență.

R.: În încheiere, vă rugăm să ne spuneți ce planuri aveți în viitor legate de parcursul profesional, continuarea studiilor și propria dezvoltare intelectuală și în ce alte proiecte științifice sunteți implicată în prezent?

R.C.: În momentul de față, sunt studentă în cadrul programului masteral Sisteme Informaționale Geografice din cadrul Facultății de Geografie și pregătesc câteva articole cu care voi participa la următoarele conferințe studențești. În viitor, îmi doresc să mă dedic unei cariere didactice și, în egală măsură, să urmez un program de studii doctorale.