Apel la contribuții pentru conferința regională „30 de ani de învățământ jurnalistic și de comunicare în fostele țări comuniste din estul Europei. De la cucerirea libertății de exprimare la comunicarea digitală”, la care UB este co-organizator

În perioada 20-21 mai 2021, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, în colaborare cu Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova, Departamentul de Radio și Televiziune al Universității din Sofia „Sf. Kliment Odhirski” și Departamentul de Comunicare și Jurnalism al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din Niš, din Serbia, organizează online conferința regională 30 de ani de învățământ jurnalistic și de comunicare în fostele țări comuniste din estul Europei. De la cucerirea libertății de exprimare la comunicarea digitală / 30 years of higher education in journalism and communication in Eastern Europe after 1989: From conquering the freedom of expression to embracing digital communication.

UB este reprezentată în comitetul de organizare al evenimentului științific de profesori ai Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării: prof. univ. dr. Marian Petcu, conf. univ. dr. Antonio Momoc, decan al FJSC, prof. univ. dr. Georgeta Drulă și prof. univ. dr. Camelia Cmeciu. Din comitetul de organizare al conferinței fac parte conf. univ. dr. Romina Surugiu, lect. univ. dr. Nicoleta Apostol și lect. univ. dr. Adriana Ștefănel, de asemenea cadre didactice la FJSC.

Sunt încurajate prezentările bazate pe abordări comparative și analizele care vizează evoluția facultăților de profil, dar și a profesiilor de jurnalist și de specialist în comunicare publică, în ultimii 30 de ani. Înscrierea propunerilor se face prin trimiterea unui rezumat al lucrării la adresa conference@fjsc.ro. Termenul-limită pentru înscriere este 10 aprilie 2021. Limbile de comunicare sunt româna și engleza, iar participarea este gratuită.

Lucrările selectate vor fi publicate într-un volum de proceedings la Editura Universității din București și în reviste de specialitate (Facta Universitatis Series: Philosophy, Sociology, Psychology and History; Media Studies and Applied Ethics; Styles of Communication).

Participanții pot trimite comunicări pentru șase paneluri

Audiovizualul în comunism și postcomunism; Impactul tehnologiilor în jurnalism și comunicare; Politicile mass-media și de comunicare, pluralism mass-media și independență. Noi abordări din perspectivă sistemică a sistemului mass-media în Europa Centrală și de Est;  Relația dintre mediul academic și industria de publicitate; Comunicarea politică în era digitală  și Gen, politică și comunicare – reprezintă șase paneluri în funcție de care va fi structurat întregul eveniment.

Astfel, sunt așteptate comunicări care se încadrează în următoarele teme de interes: Învățământul superior de jurnalism și comunicare. Istoria școlilor de jurnalism și comunicare, analiza programelor de studiu, efectele procesului Bologna asupra învățământului de jurnalism și comunicare, digitalizarea și provocările sale; Profesiile din domeniul jurnalismului și comunicării. Transformări, configurări, provocări; Comunicarea digitală. Propagandă computațională și provocări la adresa democrației. Fake news. Comunicare digitală, mișcări și partide iliberale; comunicare politică. Marketizarea și digitalizarea comunicării politice. Alegeri electorale în epoca digitalizării. Orientări naționalist-populiste în media; pandemia și educația media. Infodemie și cenzură în comunicarea publică din perioada stării de urgență; Comunicarea instituțională și relațiile publice; Publicitatea. Campanii digitale. Globalizare și localizare. Provocări etice; Perspective de gen asupra jurnalismului și comunicării de masă; Provocări etice în jurnalism și comunicare; (R)evoluția internetului și schimbările aduse în profesiile de jurnalism și comunicator.

Contextualizare și nevoia specialiștilor în comunicare

În țările din estul Europei, anii 1989-1990 marchează apariția primelor semne ale unei noi realități sociale și politice, în care presa și audiovizualul și-au afirmat cu putere dorința unei neîngrădite libertăți de exprimare. Primii ani au fost de căutare și construcție. S-au fondat mii de ziare și reviste, zeci de televiziuni și posturi de radio, toate acestea creând un context nou și efervescent, în contrapondere cu cenzura regimurilor autoritariste din Europa Centrală și de Est. Odată cu această nouă realitate a apărut un interes vădit față de studiul mass-media, precum și nevoia stringentă de formare a unor jurnaliști profesioniști, capabili să-și exercite profesia într-un climat lipsit deconstrângeri politice și marcat de libertatea de exprimare. Nu este de mirare, în acest context, că primele școli de jurnalism din postcomunism și-au ales ca model jurnalismul vest-european și american, înțeles ca practică a democrației (Gross, 2001).

Nu doar jurnalismul avea nevoie de specialiști, care să înțeleagă importanța libertății de exprimare, dar și capcanele sale, ci și comunicarea publică în ansamblul său. Relațiile publice și publicitatea se afirmă ca domenii distincte de studiu, urmare a dezvoltării rapide a industriilor comunicării. Investițiilor marilor companii în (campanii de) comunicare strategică, dar și impunerea prin legislație a transparenței instituțiilor publice au motivat universitățile să construiască programe de studiu în domeniul comunicării, relațiilor publice, publicității și media digitale. Procesul Bologna a dus la diversificarea programelor de masterat și la crearea primelor școli doctorale în Științe ale comunicării.

Emergența tehnologiilor digitale de comunicare, apariția și consolidarea Internetului au adus provocări noi pentru facultățile de jurnalism și comunicare. Apar noi discipline de studiu și specializări universitare, implementate rapid, într-o cursă permanentă cu realitățile Web 1.0, Web 2.0 și dezvoltările ulterioare (AI, IoT etc.).

Odată cu expansiunea mijloacelor de comunicare s-au multiplicat dilemele și controversele de natură etică. Trebuie menționate aici și condiționările de piață ale instituțiilor media din Estul Europei, care stabilesc raporturi de dependență economică de tip centru-periferie, care favorizează importul de tehnologie, dar și preluarea conceptelor editoriale vestice. Noile transformări sunt problematice, întrucât au ca posibile efecte scăderea încrederii în media, dependența de actorii economici, cvasi-dispariția printului, tabloidizarea etc. Aceste controverse creează curente de opinie care influențează exercitarea profesiei de jurnalist, dar și pe a celei de specialist în comunicare publică. Instituțiile media tradiționale sunt puse sub semnul întrebării (așa cum argumentează Deuze, 2020), iar jurnaliștii se confruntă cu neîncrederea publicului și cu fenomenul fake news.

Informații suplimentare pentru participanți

Mai multe detalii despre calendarul, temele și desfășurarea evenimentului științific 30 de ani de învățământ jurnalistic și de comunicare în fostele țări comuniste din estul Europei. De la cucerirea libertății de exprimare la comunicarea digitală / 30 years of higher education in journalism and communication in Eastern Europe after 1989: From conquering the freedom of expression to embracing digital communication sunt disponibile aici. De asemenea, persoanele interesate de participarea la conferința regională pot solicita informații suplimentare la una dintre aceste două adrese de e-mail: conference@fjsc.ro și/sau romina.surugiu@unibuc.ro.