Apel la înscrieri pentru cea de-a X-a a ediție a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” – „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”, organizate de CCIIF

În perioada 19-20 mai 2023, Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București organizează cea de-a X-a a ediție a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” – „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare”.

Facultatea de Filosofie a UB oferă un spațiu consacrat întâlnirilor dintre filosofi și artiști de la toate facultățile de profil din țară și folosește această conferință ca platformă pentru reunirea unui corp de experți: atât cadre didactice, cercetători (middle/senior level), cât și studenți de la toate nivelurile de studii.

21 aprilie 2023: termenul-limită de transmitere a candidaturilor

Membrii comunității UB sunt invitați să se înscrie la evenimentul științific. Astfel, participanții sunt încurajați să transmită candidaturile constând într-un abstract de 300 de cuvinte și o scurtă biografie profesională narativă (maximum 500 de cuvinte) la adresa de e-mail cciif.fil.unibuc@filosofie.unibuc.ro.
Termenul-limită de transmitere a lucrărilor științifice și a prezentării personale este vineri, 21 aprilie 2023, la ora 12:00, iar rezultatele selecției vor fi anunțate până duminică, 23 aprilie 2023.

Lucrările selectate pentru publicare vor fi transmise exclusiv în limba engleză, până la data de 30 iunie 2023, pe aceeași adresă de email. Volumul va apărea la Editura Universității din București – Bucharest University Press. Protocolul editorial folosit pentru redactarea lucrărilor impune stilul de citare Chicago disponibil aici și aici.

Apelul la contribuții dedicat ediției de anul acesta pleacă de la premisa că trăim o epocă a transformărilor. Tehnologia se depășește pe sine pe zi ce trece producând o vizibilă schimbare la nivelul ființei umane. „Societatea imaginii” a depășit formele clasice, tradiționale, de cultură, fie în numele pragmatismului, fie al digitalizării, în vreme ce idealurile avangardei futuriste – recursul la tehnologie, viteză, accelerare a ritmului de viață și apetit pentru societatea cosmopolită – sunt revigorate într-o societate postpandemică. Tommaso Marinetti declara în Manifestul Futurismului din anul 1909 că tinerii artiști ai vremii se închină „zeului vitezei”, iar „idolul” lor este „automobilul”; la mai bine de un secol de atunci, arta (post)modernă recurge la idealul formelor de cultură slabă, expunând „arta în stare gazoasă” și stilul de viață al „modernității lichide”.

Mai multe informații despre tema conferinței

Constatăm în fiecare zi lipsa de permanență a lucrurilor, a situațiilor, discursuri cu un imaginar nu doar interdisciplinar, dar și intercultural. Prin urmare, mișcarea devine vehiculul afirmării noii culturi (post)moderne. Kinesis era unul din cele cinci „genuri supreme” din gândirea lui Platon (Sofistul 254b), iar pentru Aristotel era una dintre cele cinci noțiuni generale care determină anumite categorii (Categorii, cap. 14).

Mișcarea este înțeleasă în diverse modalități în funcție de domeniul filosofic abordat: ca mișcare fizică implicând spațiul, dar mai ales ca schimbare, transformare, devenire, în special calitativă. Se poate spune că întreaga istorie a filosofiei are în vedere această temă. Ea este prezentă de asemenea în „științele spiritului” (arta, istoria, filosofia). Poate cea mai interesantă abordare a mișcării ca devenire este cea afirmată cu precădere la nivelul filosofiei secolului al XX-lea.

Estetica a dezbătut îndelung procesul creației artistice ca proces al devenirii prin care ceea ce inițial poate fi doar o sugestie vizuală sau auditivă devine treptat / brusc operă de artă. Însăși opera de artă sub aspectul ei de „operă deschisă” presupune receptarea de către public ca o devenire (îmbogățire) continuă a semnificațiilor ei. Pragmatismul filosofic, cu implicațiile sale estetice, canonizează tema mișcării pentru cultura ultimelor două secole, receptată prin „transfigurarea locului comun” (Danto), „kinestezia artei” (Th. Nail), „arta genearativă” (Causeret), „filosofia în mișcare” (Nietzsche), cultura ca „spectacol în mișcare” (Schöffer).

O ediție aniversară a conferinței

De asemenea, ceastă ediție este însoțită și de omagierea a trei momente mari din istoria artei și filosofiei europene: 400 de ani de la nașterea lui Pascal, 170 de ani de la nașterea lui Van Gogh și 50 de ani de la moartea lui Picasso.

Blaise Pascal (1623-1662) vorbea despre caracterul dublu al ființei umane, sfâșiată permanent între „l’esprit de géométrie” și „l’esprit de finesse”, ceea ce impune o mișcare a spiritului în dezvoltarea umanității între aceste două dimensiuni.

Vincent van Gogh, (1853-1890) a exprimat în culori nu numai dimensiunea trecătoare a naturii (vezi Livada cu vișini înfloriți) dar și stările tulburătoare multiple ale psihicului uman: mișcarea este, în arta lui, expresia fluxului conștiinței, valorificat prin tehnici de natură impresionistă.

Pablo Picasso (1881-1973), în plină avangardă a secolului al XX-lea, căuta să reprezinte mișcarea (modalitate de a surprinde timpul) într-o artă care reprezenta de obicei spațiul. Segmentarea mișcării, surprinderea componentelor geometrizante avea ca scop realizarea unei imagini dinamice și tinzând spre completitudinea pe care ochiul uman nu putea să o vizualizeze decât prin succesiune de imagini.

Prin organizarea unei noi ediții a conferinței, CCIIF continuă tradiția începută în urmă cu un deceniu, de a reuni audiențe filosofice și artistice pentru a dezbate principalele provocări și probleme din spațiul cultural european și din industria sectoarelor culturale creative. Prin urmare, aceast eveniment științific stimulează dialogul interdisciplinar între reprezentanți ai mediului academic, operatori culturali și membri ai societății civile, prin care, de zece ani, Facultatea de Filosofie a Universității din București reunește cei mai buni experți în domeniu.

Mai multe informații despre ediția din anul 2023 a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși” – „Arta (Post)Modernă: Mișcarea ca Transformare” pot fi accesate aici și aici.