fbpx

Un studiu global realizat în cadrul UB (Facultatea de Geografie) și ICUB, subiect de interes pentru Organizația Națiunilor Unite

Un studiu global realizat în cadrul UB (Facultatea de Geografie) și ICUB, subiect de interes pentru Organizația Națiunilor Unite

Un grup de cadre didactice și cercetători de la Facultatea de Geografie (Universitatea din București – UB), Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și din cadrul altor șase instituții academice prestigioase din țară și din străinătate, au efectuat, sub coordonarea lect. univ. dr. Remus Prăvălie, o cercetare interdisciplinară despre degradarea terenurilor arabile ale lumii. Rezultatele cercetării efectuate în premieră au fost diseminate printr-un articol intitulat Arable lands under the pressure of multiple land degradation processes. A global perspective”, publicat în prestigioasa revistă științifică „Environmental Research”.

Însă, cu adevarat remarcabil este faptul că rezultatele științifice obținute în cadrul acestei analize globale complexe au atras atenția Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării („United Nations Convention to Combat Desertification” – UNCCD), autoritatea globală în domeniul degradării terenurilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite. Rezultatele studiului, coordonat de lect. univ. dr. Remus Prăvălie, cadru didactic al UB, au fost recent promovate pe site-ul UNCCD, fiind considerate importante pentru comunitatea științifică internațională și pentru politicile globale de combatere a degradării terenurilor. Totodată, rezultatele acestui studiu au fost acceptate și încărcate inclusiv pe platforma centrului prestigios ESDAC („European Soil Data Centre”) al Comisiei Europene.

Pe lângă lect. univ. dr. Remus Prăvălie, care are calitatea de prim-autor și coordonator al studiului, și-au adus contribuția în cadrul acestei cercetări globale alți nouă specialiști în domeniu, afiliați la instituții academice renumite din țară și din străinătate. Astfel, printre coautorii studiului se numără Cristian Patriche (Academia Română, Filiala Iași), Pasquale Borrelli (Departamentul de Științe ale Pământului și Mediului / „Department of Earth and Environmental Sciences”, Universitatea din Pavia, Italia, respectiv Departamentul de Mediu Biologic / „Department of Biological Environment”, Universitatea Națională Kangwon, Coreea de Sud), Panos Panagos (Directoratul pentru Resurse Sustenabile al Uniunii Europene / „Directorate for Sustainable Resources”, „Joint Research Centre”, Ispra, Italia), Bogdan Roșca (Academia Română, Filiala Iași), Monica Dumitrașcu (Institutul de Geografie al Academiei Române, București), Ion-Andrei Niță (Administrația Națională de Meteorologie, București), Ionuț Săvulescu (Facultatea de Geografie, UB), Marius-Victor Bîrsan (Administrația Națională de Meteorologie, București) și Georgeta Bandoc (Facultatea de Geografie, UB).

Metode și instrumente moderne aplicate, care aparțin de Sistemele Geografice Informaționale

Echipa a pornit de la ideea că terenurile arabile sunt esențiale în asigurarea securității alimentare globale, dar vulnerabile la o serie de procese actuale de degradare, care amenință productivitatea acestora la scară globală, continentală și națională. Plecând de la această ipoteză și ținând cont de faptul că degradarea globală a terenurilor arabile nu a fost investigată până în prezent în context sinergic și interdisciplinar, autorii studiului au analizat în premieră procesele majore de degradare incidente la nivelul sistemelor arabile, și anume: ariditatea, eroziunea solului, degradarea biomasei vegetale, salinizarea solului și pierderea carbonului organic din sol.

Prin aplicarea unor tehnici geostatistice variate care aparțin de Sistemele Geografice Informaționale, cu ajutorul cărora au fost investigate incidența, tipologia și amprenta spațială a celor cinci procese de degradare, specialiștii au reușit să investigheze în detaliu uni-degradarea (afectearea terenurilor arabile de către un singur proces) și multi-degradarea (sinergia a cel puțin două procese, care afectează simultan terenurile arabile) suprafețelor arabile din 196 țări ale lumii. Această analiză interdisciplinară a constituit o reală provocare conceptuală și metodologică pentru echipa de specialiști și, în special, pentru arhitectul ideii de cercetare, Remus Prăvălie, considerând că până în momentul de față studiile internaționale au fost focusate pe analize separate (individuale) ale proceselor de degradare existente la nivelul terenurilor arabile.

Degradarea terenurilor arabile la scară planetară

Prin intersecția geostatistică a bazelor globale de date, corespondente celor cinci procese de degradare, autorii au arătat că ariditatea este cea mai mare amenințare singulară pentru agricultura globală, afectând circa 40% din totalul suprafeței arabile a lumii, care ocupă aproximativ 14 milioane km2 în prezent. În același timp, aceștia au constatat că eroziunea solului este un alt proces de degradare major, al cărui impact unilateral afectează aproximativ 20% din terenurile arabile ale planetei. Studiul efectuat a evidențiat inclusiv faptul că cele două procese  menționate afectează simultan încă 7% din terenurile arabile, reprezentând astfel cea mai mai importantă formă de manifestare a multi-degradării, prezente pe aproape 20% din sistemele arabile ale lumii.

Potrivit datelor absolute (aria arabilă afectată, în km2) agregate și analizate în cadrul studiului, India, Statele Unite ale Americii, China, Brazilia, Argentina, Rusia și Australia sunt cele mai vulnerabile țări din lume în ceea ce privește uni-degradarea si multi-degradarea suprafețelor arabile. Statisticile procentuale (aria arabilă absolută afectată de degradare raportată la totalul arabil național) au arătat, însă, că țările africane sunt cele mai puternic afectate de uni-degradare / multi-degradare, semnalând astfel pericolul iminent al unei crize alimentare majore în Africa, mai ales dacă sunt considerate inclusiv problemele socio-economice ale acestui continent, asociate cu creșterea alarmantă a populației sau cu sărăcia.

Observațiile și concluziile acestei ample cercetări pot fi utile pentru prioritizarea acțiunilor de management agricol, care pot atenua pe viitor efectele negative ale aridității, eroziunii solului și ale altor procese de degradare specifice terenurilor arabile globale. În acest context, autorii studiului atrag atenția asupra urgenței intensificării măsurilor de combatere a degradării terenurilor (în primul rând de către actorii globali relevanți, precum UNCCD), în vederea menținerii productivității optime a sistemelor agricole și asigurării resurselor alimentare ale lumii pe parcursul acestui secol.

Coordonatorul studiului, implicat în multe cercetări de interes larg pentru comunitatea științifică națională și internațională

Coordonatorul studiului, lect. univ. dr. Remus Prăvălie, s-a implicat în ultimii ani în mai multe proiecte și studii științifice complexe care au vizat evaluarea interdisciplinară a efectelor schimbărilor climatice asupra degradării terenurilor, declinului randamentelor agricole sau diminuării productivității pădurilor, la nivel global, european și național. Dintre acestea, precizăm o cercetare globală intitulată Drylands extent and environmental issues. A global approach, care a scos la iveală că Terra este deja o planetă semnificativ mai aridă decât s-a crezut inițial (peste 45% din aria terestră a planetei fiind supusă aridității în prezent, comparativ cu o estimare inițială de 41% a Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu / „United Nations Environment Programme”) și care a declanșat un interes major în comunitatea științifică internațională, având în vedere că în 2019 a fost inclusă în top 1% cele mai citate lucrări din lume, din domeniul „Geosciences, Multidisciplinary” (în platforma „Web of Science Core Collection”).

Alte studii globale sau europene relevante, realizate de lect. univ. dr. Remus Prăvălie în calitate de unic sau prim-autor, au legătură cu investigarea întregului spectru actual de dezechilibre ecologice cu care se confruntă ecosistemele forestiere ale planetei (Major perturbations in the Earth’s forest ecosystems. Possible implications for global warming) sau cu analiza susceptibilității terenurilor la degradare la nivelul a 14 ţări europene localizate în regiunile sudice şi central sud-estice ale Europei (Quantification of land degradation sensitivity areas in Southern and Central Southeastern Europe. New results based on improving DISMED methodology with new climate data).

Totodată, amintim o analiză complexă coordonată de Remus Prăvălie la nivelul întregului teritoriu al României, privind impactul economic al schimbărilor climatice recente asupra dinamicii randamentelor de porumb din țară, după 1990. Rezultatele remarcabile ale acestui studiu național au fost publicate în 2020 în articolul „The impact of climate change on agricultural productivity in Romania. A country-scale assessment based on the relationship between climatic water balance and maize yields in recent decades”, apărut în prestigioasa revistă internațională „Agricultural Systems”, care a fost încadrată în top I la nivel mondial (în momentul publicării) în categoria științifică „Agriculture, Multidisciplinary”. Mai multe detalii despre această analiză științifică puteți afla aici.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services