Centrul de Cercetare a Istoriei și Circulației Ideilor Filosofice (CCIIF) continuă seria Lansărilor critice, proiect inițiat de conf. univ. dr. Cristian Iftode, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București.
Cea de-a treia lansare de carte, însoțită de un dialog filosofic despre cultura estică a formelor de credință și libertate, este cea a volumului Turnura științifică a esteticii contemporane.
Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale, apărut la Editura Eikon în anul 2022. Lucrarea este semnată de Cornel-Florin Moraru.
Evenimentul a avut loc joi, 6 aprilie 2023, începând cu ora 18:00, în Amfiteatrul „Mircea Florian” al Facultății de Filosofie a UB (Splaiul Independenței, nr. 204, sector 6). Dialogul filosofic, moderat de dr. Ștefan Bârzu, i-a avut ca invitați pe prof. univ. dr. Constantin Aslam și pe lect. univ. dr. Constantin Vică, cadre didactice la Facultatea de Filosofie a UB.
Prezentarea volumului Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale
„Încă de la formarea sa ca disciplină autonomă în secolul al XVIII-lea, estetica s-a dorit o știință ce studiază sistematic un tip aparte de cunoaștere, diferit de cea teoretică, pe care l-am putea numi «cunoaștere sensibilă», «cunoaștere intuitivă» sau «cunoaștere artistică». Dar, o dată cu trecerea timpului și cu desprinderea din ce în ce mai netă a conceptului de știință de cel de artă, programul esteticii și obiectul său de studiu să se reconfigureze și, în ultimă instanță, să se schimbe.
Așa se face că, de la o «știință a cunoașterii sensibile», cum era gândită de către Alexander Baumgarten, sau «sistem al artelor frumoase», cum era gândită de Charles Batteux, estetica a ajuns să devină, în zilele noastre, mai degrabă un efort rapsodic de înțelegere a practicilor artistice din ce în ce mai diverse și heteronome ale artelor contemporane. O dată cu această schimbare, unitatea metodologică și tematică a esteticii moderne a început să se pulverizeze într-o sumedenie de estetici particulare, cum at fi «estetica cotidianului”, «estetica acceleraționistă», «estetica organizațională» ș.a.m.d.
Pe de altă parte însă, în măsura în care estetica filosofică, prin schimbarea obiectului său de studiu și a programului inițial, se apropie din ce în ce mai mult, uneori până la confuzie, de discipline precum teoria artelor sau istoria artei contemporane, noi direcții de cercetare apar, din zona științelor, ce preiau programul esteticii moderne, gândită ca știință a cunoașterii sensibile.
Aceste noi direcții științifice de cercetare în estetica filosofică constituie tema principală a cărții de față, în care îmi propun să arăt că există o «continuitate în disonanță» între programul esteticii moderne și studiile apărute în ultimele decenii în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale. Cu alte cuvinte, teza principală pe care o argumentez este aceea că, între tratatele întemeietoare ale esteticii moderne și studiile de avangardă din estetica științifică actuală, există o continuitate în ceea ce privește conceptele fundamentale și coordonatele programatice de lucru, chiar dacă cele două categorii de cercetări se află în paradigme diferite de înțelegere a științei.
Pentru a susține această teză, analizez genealogic două dintre conceptele fundamentale ale esteticii moderne – cel de imitație și cel de geniu –, urmărindu-le evoluția de-a lungul istoriei filosofiei și scoțând în evidență constantele conceptuale ce s-au păstrat de-a lungul timpului, indiferent de paradigma hermeneutică în care au fost tratate. Pe această cale, putem trasa un «fir roșu» de-a lungul istoriei, care leagă în mod direct, conceptele fundamentale ale esteticii moderne de tematizările actuale din neuroestetică și estetica inteligenței artificiale, dovedind astfel și descendența celor din urmă din primele”, a subliniat Cornel-Florin Moraru.
Mai multe informații despre autor
Autorul cărții, Cornel-Florin Moraru, este doctor în filosofie, filolog clasicist și jurnalist cultural specializat în filosofie și neuroștiințe.
Predă filosofia artei, estetică, istoria filosofiei și etică academică la UNArte din București. Ca jurnalist cultural, autorul este realizatorul emisiunii Izvoare de filosofie, difuzată de Radio România Cultural, singura emisiune dedicată filosofiei din peisajul radiofonic românesc.
Totodată, activat în ultimii 12 ani ca organizator de concerte și DJ, cu numele de scenă Chesarion. De asemenea, Cornel-Florin Moraru este membru fondator al Blazing Vibez Soundsystem, asociație de DJ specializați în muzica reggae și dancehall din România.
Volumul Turnura științifică a esteticii contemporane. Cercetări de avangardă în domeniile neuroștiințelor și inteligenței artificiale poate fi achiziționat din librării și de pe site-ul Editurii Eikon aici.
Scopul acestei inițiative a CCIF este de a aduce în fața publicului nu numai cele mai bune apariții editoriale din sfera filosofiei practice din anul 2023, dar și oamenii din spatele lor: autori, profesori, cercetători.