Cea mai complexă bază de date despre efectele vânturilor asupra ecosistemelor din Europa, realizată cu participarea profesorilor Constantin Nistor și Ionuț Săvulescu de la UB

Cea mai complexă bază de date despre efectele vânturilor asupra ecosistemelor din Europa, realizată cu participarea profesorilor Constantin Nistor și Ionuț Săvulescu de la UB


Un nou studiu, publicat recent în revista de specialitate EarthSystemScience Data, oferă un răspuns doar estimat în trecut, la scară largă, în legătură cu doborâturile de vânt la nivelul pădurilor din Europa, prin metode de investigație inovatoare, printre care softuri GIS (Geographic Information System).

Proiectul experimental FOREST@RISK, derulat de Comisia Europeană prin Joint Research Centre (JRC), a fost realizat de o echipă internațională alcătuită din 36 de cercetători, afiliați mai multor universități, institute și departamente de mediu din Europa și Asia, coordonată de Giovanni Forzieri și Matteo Pecchi. Printre aceștia, s-au numărat și lect. univ. dr. Constantin Nistor și conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, cadre didactice la Facultatea de Geografie a Universității din București, cercetători care au avut o contribuție semnificativă la acest proiect.

Echipa de cercetători a reușit să colecteze date despre tulburările ecologice – vânturile – în ecosistemele forestiere din Europa de-a lungul a 18 ani (în perioada 2000-2018), reușind apoi să le integreze într-o bază complexă. Rezultatele au fost publicate în articolul “A spatially-explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000–2018” care poate fi consultat și descărcat aici. Anterior au mai fost create modele doar cu date extrase din alte surse și doar pentru areale restrânse.

Echipa a pornit de la ipoteza că vânturile puternice, care pot dezrădăcina și doborî copaci, reprezintă o perturbare naturală majoră pentru pădurile europene, intensificată în ultimele decenii la nivel global din cauza schimbărilor climatice. Despre rezultatele și necesitatea acestei cercetări, procesul de colectare a datelor și proiectele de cercetare aflate în derulare la Facultatea de Geografie a Universității din București am discutat chiar cu profesorii Nistor și Săvulescu.

Reporter: Pentru a înțelege mai bine esența articolului – “A spatially-explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000–2018”, povestiți-ne, pe scurt, ce v-a determinat să vă alegeți această temă și ce și-a propus acest proiect de amploare?

Constantin Nistor, Ionuț Săvulescu: Ideea proiectului a fost fundamentată de o lucrare de doctorat realizată de către Matteo Pechi în perioada unui internship realizat la Joint Research Centre din Ispra, Italia. Acesta și-a propus să colecteze date pentru întreaga Europă asupra fenomenului cunoscut la noi ca „doborâturi de vânt”, date care să fie integrate într-o bază complexă. Pentru că anterior noi (n.n. – lect. univ. dr. Constantin Nistor și conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București) publicasem în Journal of ForestryResearch, iar ulterior în Science of Total Environment, în care am abordat acest fenomen, am fost cooptați în proiect pentru a contribui cu datele deținute. În plus, Giovanni Forzieri–care în prezent este director în cadrul JRC –a sprijinit această inițiativă sub forma unui proiect experimental și și-a asumat rolul de a sintetiza și armoniza informațiile destul de eterogene.

R: Ne puteți explica care a fost necesitatea acestui proiect și ce beneficii au adus/ne aduc rezultatele acestuia? Vor putea specialiștii în domeniul mediului să înțeleagă mult mai bine și să prezică potențiale fenomene ale naturii în zonele supervizate?

Necesitatea rezidă în faptul creării unui model real pentru localizarea spațială a doborâturilor de vânt pentru întreaga Europă, fiind primul axat exclusiv pe acest proces la o astfel de scară. Anterior au mai fost create modele cu date extrase din alte surse (imagini satelitare) pentru areale restrânse sau cumulând și alte procese. Schimbările climatice globale au repercusiuni inclusiv asupra ecosistemului forestier din Europa. Datele disponibile relevă care este legătura de cauzalitate între speciile de arbori afectate de vânt, rolul reliefului sau solului în acest proces, dar și corelarea statistică cu alte informații din biotopurile afectate. Pentru România este cunoscut faptul că cele mai afectate sunt pădurile de conifere, aceasta în condițiile în care în perioada socialistă a avut loc un proces amplu de plantări cu această specie considerată cu o valoare economică ridicată. Poate este necesar a se planta specii care sunt mai adaptate condițiilor climatice actuale.

R: Ați fost parte dintr-o echipă de specialiști extinsă, formată din 36 de cercetători, afiliați mai multor universități, institute și departamente de mediu din Europa și Asia. Cum a fost să colaborați și cât de importantă a fost coordonarea și stabilirea sarcinilor de la început? Mai mult de atât, cercetarea dumneavoastră aparține unei direcții care îmbină elemente din mai multe domenii, aducând împreună geografia, ecologia și informatica.

C.N., I.S.: Comunicarea a fost coordonată de Giovanni Forzzieri, iar pentru noi am fost permanent în legătură cu acesta oferind informațiile necesare armonizării datelor și validând cazurile descrise pentru România. Fixarea de la început a obiectivelor și asumarea acestora, sunt cele mai importante atribute într-o cercetare colectivă, pentru că asemenea proiecte se desfășoară pe durată mare de timp. Indiscutabil apar și situații limită care trebuie gestionate eficient.

R: Care sunt zonele împădurite din Europa cel mai afectate de vânturile puternice? 

C.N., I.S.: Cele mai afectate sunt indiscutabil pădurile de conifere care sunt răspândite în zonele înalte din Alpi și Carpați, dar și pădurile similare situate în țările nordice, în special Suedia, dar și Rusia. Pentru România, ecosistemele forestiere rezultate pe baza plantării coniferelor acolo unde în mod natural nu se dezvoltă, sunt cele mai vulnerabile la astfel de fenomene. Soluția înființării unor astfel de plantații a fost adoptată ca urmare a lipsei de protecție a solului pentru perioade mari de timp. Astfel, acolo unde partea fină a solului a fost îndepărtată prin eroziune, molidul a fost soluția optimă.

R: Ce tip de păduri au fost luate în considerare în studiu şi care au fost criteriile care au dus la alegerea acestora? Care sunt particularitățile fizice ale zonelor împădurite afectate de vânturi, pentru a nu fi confundate cu alte presiuni antropice(ex. defrișări, alunecări de teren)?

C.N., I.S.: Nu a existat un anume tip de pădure, practic fiecare cercetător a contribuit cu datele disponibile care descriu localizarea spațială a suprafețelor afectate. Ulterior prin intersectarea acestora cu alte baze de date ecologice s-au obținut informații adiționale asupra speciilor afectate. Paternul suprafețelor afectate este foarte variabil atât cât privește suprafața cât și forma acesteia, pot fi deduse unele informații statistice, dar acestea sunt pur teoretice. Criteriul sigur de identificare sunt arborii retezați sau dezrădăcinați care trebuie automat corelat cu fenomenele atmosferice.

R: Care e sursa datelor utilizate, pot fi acestea accesate de către publicul larg? Am observat că ați folosit în analiză și în infografice date privind direcții, viteze vânt, informații despre furtuni.

I.S. Pentru România, datele disponibile au făcut obiectul tezei mele de doctorat. Au fost culese în 2005, atunci când pădurile din Munții Iezer au fost foarte afectate de doborâturile de vânt. În vara anului 2005, împreună cu dl. profesor Constantin Nistor și studenți geografi am participat la numeroase și îndelungate campanii de teren care au avut ca obiectiv principal studiul acestor fenomene distructive. S-au colectat date despre factorii care pregătesc și declanșează aceste fenomene, dar și despre comportamentul ecosistemelor afectate.

R: În ce alte proiecte științifice va mai fi implicată Facultatea de Geografie în general și dumneavoastră în special?

C.N., I.S.: Geografia actuală este din ce în ce mai prezentă în societate prin soluții variate, iar datele geospațiale și utilizarea softurilor GIS oferă posibilități multiple pentru cercetătorii din acest domeniu. Centrele și stațiunile de cercetare din cadrul Facultății de Geografie rulează proiecte de mare însemnătate socio-economică și științifică.În ceea ce mă privește, în prezent lucrăm la stabilirea unui protocol care să faciliteze o nouă colaborare și integrare în baze la nivel european a datelor provenite din cercetările noastre. Sperăm să reușim să ne integrăm, iar contribuția noastră să fie una apreciată și să ducă la rezultate noi.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services