Un nou studiu, publicat recent în revista de specialitate EarthSystemScience Data, oferă un răspuns doar estimat în trecut, la scară largă, în legătură cu doborâturile de vânt la nivelul pădurilor din Europa, prin metode de investigație inovatoare, printre care softuri GIS (Geographic Information System).
Proiectul experimental FOREST@RISK, derulat de Comisia Europeană prin Joint Research Centre (JRC), a fost realizat de o echipă internațională alcătuită din 36 de cercetători, afiliați mai multor universități, institute și departamente de mediu din Europa și Asia, coordonată de Giovanni Forzieri și Matteo Pecchi. Printre aceștia, s-au numărat și lect. univ. dr. Constantin Nistor și conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, cadre didactice la Facultatea de Geografie a Universității din București, cercetători care au avut o contribuție semnificativă la acest proiect.
Echipa de cercetători a reușit să colecteze date despre tulburările ecologice – vânturile – în ecosistemele forestiere din Europa de-a lungul a 18 ani (în perioada 2000-2018), reușind apoi să le integreze într-o bază complexă. Rezultatele au fost publicate în articolul “A spatially-explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000–2018” care poate fi consultat și descărcat aici. Anterior au mai fost create modele doar cu date extrase din alte surse și doar pentru areale restrânse.
Echipa a pornit de la ipoteza că vânturile puternice, care pot dezrădăcina și doborî copaci, reprezintă o perturbare naturală majoră pentru pădurile europene, intensificată în ultimele decenii la nivel global din cauza schimbărilor climatice. Despre rezultatele și necesitatea acestei cercetări, procesul de colectare a datelor și proiectele de cercetare aflate în derulare la Facultatea de Geografie a Universității din București am discutat chiar cu profesorii Nistor și Săvulescu.
Reporter: Pentru a înțelege mai bine esența articolului – “A spatially-explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000–2018”, povestiți-ne, pe scurt, ce v-a determinat să vă alegeți această temă și ce și-a propus acest proiect de amploare?
Constantin Nistor, Ionuț Săvulescu: Ideea proiectului a fost fundamentată de o lucrare de doctorat realizată de către Matteo Pechi în perioada unui internship realizat la Joint Research Centre din Ispra, Italia. Acesta și-a propus să colecteze date pentru întreaga Europă asupra fenomenului cunoscut la noi ca „doborâturi de vânt”, date care să fie integrate într-o bază complexă. Pentru că anterior noi (n.n. – lect. univ. dr. Constantin Nistor și conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București) publicasem în Journal of ForestryResearch, iar ulterior în Science of Total Environment, în care am abordat acest fenomen, am fost cooptați în proiect pentru a contribui cu datele deținute. În plus, Giovanni Forzieri–care în prezent este director în cadrul JRC –a sprijinit această inițiativă sub forma unui proiect experimental și și-a asumat rolul de a sintetiza și armoniza informațiile destul de eterogene.
R: Ne puteți explica care a fost necesitatea acestui proiect și ce beneficii au adus/ne aduc rezultatele acestuia? Vor putea specialiștii în domeniul mediului să înțeleagă mult mai bine și să prezică potențiale fenomene ale naturii în zonele supervizate?
Necesitatea rezidă în faptul creării unui model real pentru localizarea spațială a doborâturilor de vânt pentru întreaga Europă, fiind primul axat exclusiv pe acest proces la o astfel de scară. Anterior au mai fost create modele cu date extrase din alte surse (imagini satelitare) pentru areale restrânse sau cumulând și alte procese. Schimbările climatice globale au repercusiuni inclusiv asupra ecosistemului forestier din Europa. Datele disponibile relevă care este legătura de cauzalitate între speciile de arbori afectate de vânt, rolul reliefului sau solului în acest proces, dar și corelarea statistică cu alte informații din biotopurile afectate. Pentru România este cunoscut faptul că cele mai afectate sunt pădurile de conifere, aceasta în condițiile în care în perioada socialistă a avut loc un proces amplu de plantări cu această specie considerată cu o valoare economică ridicată. Poate este necesar a se planta specii care sunt mai adaptate condițiilor climatice actuale.
R: Ați fost parte dintr-o echipă de specialiști extinsă, formată din 36 de cercetători, afiliați mai multor universități, institute și departamente de mediu din Europa și Asia. Cum a fost să colaborați și cât de importantă a fost coordonarea și stabilirea sarcinilor de la început? Mai mult de atât, cercetarea dumneavoastră aparține unei direcții care îmbină elemente din mai multe domenii, aducând împreună geografia, ecologia și informatica.
C.N., I.S.: Comunicarea a fost coordonată de Giovanni Forzzieri, iar pentru noi am fost permanent în legătură cu acesta oferind informațiile necesare armonizării datelor și validând cazurile descrise pentru România. Fixarea de la început a obiectivelor și asumarea acestora, sunt cele mai importante atribute într-o cercetare colectivă, pentru că asemenea proiecte se desfășoară pe durată mare de timp. Indiscutabil apar și situații limită care trebuie gestionate eficient.
R: Care sunt zonele împădurite din Europa cel mai afectate de vânturile puternice?
C.N., I.S.: Cele mai afectate sunt indiscutabil pădurile de conifere care sunt răspândite în zonele înalte din Alpi și Carpați, dar și pădurile similare situate în țările nordice, în special Suedia, dar și Rusia. Pentru România, ecosistemele forestiere rezultate pe baza plantării coniferelor acolo unde în mod natural nu se dezvoltă, sunt cele mai vulnerabile la astfel de fenomene. Soluția înființării unor astfel de plantații a fost adoptată ca urmare a lipsei de protecție a solului pentru perioade mari de timp. Astfel, acolo unde partea fină a solului a fost îndepărtată prin eroziune, molidul a fost soluția optimă.
R: Ce tip de păduri au fost luate în considerare în studiu şi care au fost criteriile care au dus la alegerea acestora? Care sunt particularitățile fizice ale zonelor împădurite afectate de vânturi, pentru a nu fi confundate cu alte presiuni antropice(ex. defrișări, alunecări de teren)?
C.N., I.S.: Nu a existat un anume tip de pădure, practic fiecare cercetător a contribuit cu datele disponibile care descriu localizarea spațială a suprafețelor afectate. Ulterior prin intersectarea acestora cu alte baze de date ecologice s-au obținut informații adiționale asupra speciilor afectate. Paternul suprafețelor afectate este foarte variabil atât cât privește suprafața cât și forma acesteia, pot fi deduse unele informații statistice, dar acestea sunt pur teoretice. Criteriul sigur de identificare sunt arborii retezați sau dezrădăcinați care trebuie automat corelat cu fenomenele atmosferice.
R: Care e sursa datelor utilizate, pot fi acestea accesate de către publicul larg? Am observat că ați folosit în analiză și în infografice date privind direcții, viteze vânt, informații despre furtuni.
I.S. Pentru România, datele disponibile au făcut obiectul tezei mele de doctorat. Au fost culese în 2005, atunci când pădurile din Munții Iezer au fost foarte afectate de doborâturile de vânt. În vara anului 2005, împreună cu dl. profesor Constantin Nistor și studenți geografi am participat la numeroase și îndelungate campanii de teren care au avut ca obiectiv principal studiul acestor fenomene distructive. S-au colectat date despre factorii care pregătesc și declanșează aceste fenomene, dar și despre comportamentul ecosistemelor afectate.
R: În ce alte proiecte științifice va mai fi implicată Facultatea de Geografie în general și dumneavoastră în special?
C.N., I.S.: Geografia actuală este din ce în ce mai prezentă în societate prin soluții variate, iar datele geospațiale și utilizarea softurilor GIS oferă posibilități multiple pentru cercetătorii din acest domeniu. Centrele și stațiunile de cercetare din cadrul Facultății de Geografie rulează proiecte de mare însemnătate socio-economică și științifică.În ceea ce mă privește, în prezent lucrăm la stabilirea unui protocol care să faciliteze o nouă colaborare și integrare în baze la nivel european a datelor provenite din cercetările noastre. Sperăm să reușim să ne integrăm, iar contribuția noastră să fie una apreciată și să ducă la rezultate noi.
Postări asemănătoare:
Bază de date cu reviste francofone de prestigiu, realizată de CEREFREA-UB
Expoziție despre cultura underground din perioada comunistă, realizată cu participarea Facultății de Litere a UB
„Participarea la Premiile Senatului Universității din București a fost, în primul rând, un mod de a aplauda această inițiativă” – interviu cu Denisa Dan, câștigătoarea premiului pentru „Cea mai bună disertație din domeniul științelor sociale”
„Echipa editorială a IRSR folosește o strategie de similară cu cea a celor mai prestigioase publicații științifice internaționale”- interviu cu drd. Bianca-Elena Mihăilă, redactor-șef al IRSR, cea mai bună revistă în domeniul Științe Sociale
