„Cea mai importantă lecție pe care am învățat-o este cea a consecvenței” – interviu cu José Ignacio Urquijo Sánchez

Câștigător a premiului pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul Științelor Sociale în cadrul celei de-a șasea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2022, José Ignacio Urquijo Sánchez a ales de mai mulți ani să îmbine cercetarea științifică cu munca propriu–zisă în domeniu.

Lucrarea câștigătoare, “The Representation of Migration in the Spanish Media. An analysis of ABC, El País and La Vanguardia”, a fost realizată sub coordonarea prof. univ. dr. Camelia Beciu de la Facultatea de Jurnalism Științele Comunicării a Universității din București și a prof. univ. dr. María José Pérez del Pozo de la Facultatea de Știința Informației – Facultad de Ciencias de la Información de la Universitatea „Complutense” din Madrid.

După cum a remarcat unul dintre profesorii membri ai comisiei de acordare a titlului de doctor, conf. univ. dr. Antonio Momoc, „lucrarea este  relevantă pentru domeniul Științe ale comunicării și, în mod specific, pentru domeniul Media si migrație, contribuind la cercetările în curs”, bazându-se „pe un cadru conceptual-metodologic ce se remarcă prin coerența conceptuală, pornind de la o literatură interdisciplinară densă (teorii media, abordări referitoare la migrație/diaspora, analiza de discurs). Rigurozitatea teoretică este susținută constant pe parcursul lucrării de o reflecție argumentată despre fenomenul migrației ca temă de dezbatere publică”.

Despre provocările din spatele redactării unei lucrări de doctorat cu o temă complexă, de actualitate, despre pasiunea pentru un domeniu interdisciplinar, precum și despre ambițiile și planurile de viitor în cercetare, ne vorbește chiar José Ignacio Urquijo Sánchez.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de–a șasea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, premiul pentru cea mai bună teză de doctorat în domeniul Științelor Sociale. Ce v–a motivat să vă înscrieți în competiția lansată de Senatul Universității din București?

José Ignacio Urquijo Sánchez: Principala motivație de a participa la Premiile Senatului Universității din București a reprezentat-o încurajarea din partea coordonatoarei lucrării mele, prof. univ. dr. Camelia Beciu. Fără sprijinul și îndrumarea ei, nu aș fi obținut niciodată acest premiu. Un doctorat este asemenea unei călătorii lungi a cărei destinație îți este cunoscută, dar al cărei traseu uneori îți poate părea nesigur. Vor fi situații în care vei întâmpina greutăți pe care nu le-ai fi putut anticipa, iar în acele momente, sprijinul din partea coordonatorilor tăi te vor ajuta să nu renunți. Am avut norocul să mă pot baza pe doi coordonatori extraordinari, nume de referință în domeniile lor, care m-au ajutat să ajung la acest final uimitor al călătoriei mele.

R.: Vorbiți-ne despre lucrarea dumneavoastră de doctorat, intitulată “The Representation of Migration in the Spanish Media. An analysis of ABC, El País and La Vanguardia”, și despre motivațiile care au stat la baza alegerii acestei teme de cercetare. Ce v–a determinat să o alegeți, fiind una complexă și, potrivit coordonatorului și membrilor comisiei de doctorat, cu un grad foarte ridicat de dificultate pentru un doctorand?

J. I. U. S.: Am ales acest subiect din două motive. În primul rând, fiindcă că am locuit în România și am realizat cât de diferită este imaginea prezentată în media despre români, în comparație cu ceea ce vedeam în realitate. Cultura din România este una dintre cele mai bogate, variate și interesante dintre cele pe care le-am întâlnit. Cu toate acestea, imaginea din media despre românii care trăiesc în Spania este foarte limitată. Am avut sentimentul că se întâmpla același lucru și cu alte persoane din alte țări care trăiesc în Spania.

Al doilea motiv pentru care am ales acest subiect, a fost faptul că eu însumi eram un migrant, un spaniol care trăia lucra în România. De multe ori nu eram considerat migrant, ci expat. Am vrut să învăț mai multe despre acest concept, folosindu-mă de experiența mea ca jurnalist și de informațiile pe care le-am adunat lucrând ca cercetător la Universitatea Vrije din Amsterdam.

R.: Cât de mult timp a necesitat documentarea, agregarea și interpretarea datelor și ce dificultăți ați întâmpinat în elaborarea lucrării?

J. I. U. S.: Documentarea, agregarea și interpretarea datelor mi-au ocupat cea mai mare parte din timp. Ele reprezintă baza tezei; fără acest pilon solid, nu este posibil să construiești restul analizei. Principala dificultate a reprezentat-o responsabilitatea de a continua, de a merge înainte chiar și atunci când totul devine foarte dificil.

În cazul meu, o altă greutate a fost și dificultatea emoțională a subiectului. Multe articole legate de migrație pe care a trebuit să le studiez menționează adesea situații triste, de-a dreptul tragice, despre oamenii care mor pe mare sau care sunt atacați.

Atunci când petreci luni de zile citind asemenea știri, poate fi dificil să găsești motivația de a continua.

R.: Care au fost metodele de cercetare folosite pe parcursul lucrării?

J. I. U. S.: Teza mea are o abordare multidisciplinară, incluzând elemente din analiza de conținut, analiza de cadru și analiza discursului critic, cu accent pe relevanța abordării discursului-istoric și a analizei textuale. Utilizând aceste elemente, a fost creat un cod de analiză care poate fi aplicat pentru a analiza particularitățile ziarelor spaniole. Pentru mine, a fost foarte important să includ instrucțiunile codului de analiză cât mai detaliate posibil, astfel încât orice alt cercetător să poată utiliza aceleași instrumente și să le aplice pentru a corobora rezultatele acestui studiu sau pentru a extinde sfera acestora.

R.: Realizată în cadrul Școlii doctorale a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a UB, lucrarea dumneavoastră a fost coordonată de prof. univ. dr. Camelia Beciu de la Facultatea de Jurnalism Științele Comunicării a Universității din București și a prof. univ. dr. María José Pérez del Pozo de la Facultatea de Știința Informației – Facultad de Ciencias de la Información de la Universitatea „Complutense” din Madrid. Cum ați descrie experiența de a colabora cu doi profesori? A existat vreodată o situație în care cei doi coordonatori să aibă viziuni diferite? În acest caz, cum ați procedat? Cum ați descrie colaborarea cu dumnealor?

J. I. U. S.: Experiența mea de a avea doi coordonatori în acești ani a fost una frumoasă, un real succes. Nu am întâmpinat probleme sau neînțelegeri, ceea ce denotă profesionalismul lor.

Munca mea a fost în mod constant impulsionată și îmbunătățită de feedback-ul lor și, în cele din urmă, totul s-a transformat într-o experiență plăcută. Aș recomanda oricui are oportunitatea să aibă un doctorat care să fie realizat în cotutelă.

Desigur, această alegere vine la pachet cu mai multă muncă administrativă de gestionat în ceea ce privește cele două universități partenere și de cele mai multe ori, fiecare etapă a lucrării implică câte două revizuiri din partea fiecărui coordonator, dar este o experiență unică care mi-a permis să învăț și „să cresc” foarte mult ca cercetător și, datorită profesionalismului și calităților umane ale coordonatorilor, și ca om.

R.: Ce v-a determinat să vă definitivați studiile la o facultate din România?

J. I. U. S.: Decizia de a-mi continua studiile de doctorat la Universitatea din București a venit firesc. Știam despre buna reputație a Universității și despre calitatea muncii potențialei mele coordonatoare, prof. univ. dr. Camelia Beciu, astfel încât, atunci când am primit vestea că am fost acceptat, m-am simțit foarte fericit și onorat.

Chiar dacă vin din străinătate, m-am simțit întotdeauna binevenit la Universitatea din București, lucru pentru care sunt foarte recunoscător.

R.: Care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel impactează acestea studiile în domeniu?

J. I. U. S.: Având în vedere că am lucrat la această teză mai bine de cinci ani, aș putea să vă vorbesc ore în șir despre ea. Mă rezum la a evidenția cea mai importantă concluzie la care am ajuns: relatate dintr-o perspectivă pozitivă, poveștile despre migranți, atunci când sunt bine documentate, atrag atenția unui număr foarte mare de cititori. Acest rezultat contrazice afirmația făcută de unii autori care susțin că există un acord general conform căruia poveștile negative despre migranți tind să apară mai des în știri, fiindcă atrag mai mult atenția publicului. Având în vedere analiza datelor studiului meu, acest lucru nu este întotdeauna adevărat. În urma cercetării mele, știrile în care jurnaliștii investesc timp și efort sunt atractive pentru public, inclusiv cele care arată o reprezentare pozitivă a migrației.

R.: Alegerea unei profesii pare din ce în ce mai dificilă în zilele noastre. Ce anume v-a determinat să vă dedicați acestui domeniu, mai ales că ați avut un parcurs educațional și profesional în care ați dat dovadă pe lângă rezultate deosebite, de consecvență.

J. I. U. S.: Într-adevăr, a fi consecvent într-un domeniu este esențial pentru a obține rezultate bune într-o cercetare. Aceasta este cea mai importantă lecție pe care am învățat-o și, dacă ar trebui să le ofer un sfat studenților care se gândesc să înceapă un doctorat, le-aș spune exact asta: indiferent ce subiect aleg și oricât de interesant li se pare la început, va veni un moment, mult mai devreme decât se vor aștepta, în care motivația va scădea și vor fi nevoiți să dea dovadă de consecvență. Efortul susținut, de zi cu zi, este cel care îi va duce spre linia de finish. Doar muncind zilnic, am reușit să termin. Cu siguranță, vor fi momente când acest lucru nu va fi posibil, dar tendința trebuie să fie de a lucra constant. Pe parcursul unei zile, mai bine decât deloc, contează și cinci minute de muncă.

R.: În opinia dvs., inițiativele precum Premiile Senatului a Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe?

J. I. U. S.: Este o inițiativă extraordinară din partea Universității din București să organizeze și să investească timp și resurse în acest proiect. Cred că aceasta nu este doar o modalitate de a recunoaște munca studenților doctoranzi, ci și a coordonatorilor lor, care sunt extrem de importanți pentru succesul doctoratului. Acest aspect este o motivație în plus pentru câștigătorii acestei ediții, care, sperăm, vor coordona, la rândul lor, viitori studenți.