Cercetare de Cartea Recordurilor: doi cercetători UB, membri în echipa de cercetare care a descoperit cel mai mare lac din istoria Terrei

Doi cercetători ai Universității din București, conf. univ. dr. Ionuț Șandric, cadru didactic la Facultatea de Geografie, și prof. univ. dr. Marius Stoica, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică, au făcut parte din colectivul de specialiști care a descoperit Parathethys, cel mai mare lac care a existat vreodată pe Terra.

Studiul științific este rezultatul unei colaborări între Universitatea din București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar din România, Universitatea din Utrecht – UU din Olanda, Universitatea din São Paulo din Brazilia, Academia Rusă de Științe din Rusia și Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă Senckenberg din Germania.

Colectivul de cercetători, coordonat de dr. Dan Palcu – specialist în paleomagnetism, geocronologie și stratigrafie, afiliat al GeoEcoMar și UU, – a demonstrat științific faptul că acum aproximativ 11 milioane de ani, de la est de Munții Alpi și până pe teritoriul de astăzi al Kazahstanului se întindea o suprafață de apă care a ajuns să acopere 2,8 milioane km², cu un volum care era de peste zece ori mai mare decât cele cumulate ale tuturor lacurilor cu apă dulce și sărată care există astăzi în lume.

Lacul Parathethys a acoperit și o mare parte din teritoriul României și a lăsat în urmă mărturii impresionante, precum nisipurile cu trovanţi din Subcarpații Buzăului și Oltenia de sub munte, calcalarele din zona Istrița, din Buzău, sau falezele roșiatice din Dobrogea de Sud.

Cercetarea, publicată în Cartea Recordurilor

Rezultatele studiului echipei de cercetători au fost publicate în iunie 2021 și au fost mediatizate la nivel mondial, odată cu includerea cercetării despre „cel mai mare lac care a existat vreodată pe Terra” în Cartea Recordurilor. Pe lângă înregistrarea recordului în publicația de referință, articolul a fost inclus în edițiile tipărite ale Guiness World Records, în peste 40 de limbi.

Pentru a desluși istoria mega-lacului și a realiza harta celui mai mare lac din istoria planetei, cercetătorii au folosit o tehnică numită magnetostratigrafie – folosind înregistrarea inversărilor de polaritate ale câmpului magnetic terestru din roci ca instrument de datare. De asemenea, pentru a determina dimensiunea și volumul Paratethysului, cercetătorii au recurs la reconstrucții paleogeografice digitale.

„Pentru mult timp, s-a crezut că aici a fost o mare preistorică, Marea Sarmatică. Acum avem dovezi clare că pentru aproximativ cinci milioane de ani, această mare a devenit un lac – izolat de ocean și plin de animale nemaiîntâlnite în alte locuri de pe glob. Lacul a acoperit mare parte din teritoriul României, în afară de zonele muntoase, și a lăsat în urmă mărturii spectaculoase”, a explicat coordonatorul echipei de cercetători.

De asemenea, studiul este cu atât mai important cu cât oferă atât o geneză și evoluție a lacului, cât și informații relevante despre ecosistem, precum și „reacțiile” și transformările acestuia sub incidența schimbărilor climatice. Astfel, explorând cataclismele pe care le-a îndurat acest mega-lac antic, ca urmare a schimbărilor climatice, pot fi prevenite și/sau elucidate potențialele crize ecologice declanșate de schimbările climatice pe care planeta noastră le suferă în prezent. Mai mult decât atât, cercetătorii opinează că Marea Neagră conține și „reflectă”, până la o identificare parțială, multe caracteristici de mediu ale anticului Paratethys. Drept urmare, a fost preconizat răspunsul acestui ansamblu complex la încălzirea globală.

„Marea Neagră modernă oglindește multe caracteristici de mediu ale anticului Paratethys. În mare parte lipsit de oxigenul care susține viața, adâncul Mării Negre adăpostește ape bogate în hidrogen sulfurat – un gaz toxic, dăunător atât pentru oameni, cât și pentru majoritatea speciilor de animale. Mai mult, sedimentele Mării Negre conțin metan înghețat, un gaz cu efect de seră, excepțional de puternic, care ar putea fi eliberat în atmosferă ca răspuns la încălzirea globală, declanșând, astfel, catastrofe de mediu”, a mai subliniat dr. Palcu.

Pe lângă recordul atins, de a determina proporțiile imense ale celui mai mare lac din istoria planetei Pământ, Paratethys, precum și evoluția acestuia în timp, rezultatele studiului ar putea sta la baza dezvoltării unor politici publice în domeniul ecologiei, cu privire la reducerea încălzirii globale din prezent și gestionarea potențialelor crize ecologice declanșate de schimbările climatice.

Mai multe informații despre proiectul de cercetare în care au fost implicați profesorii Șandric și Stoica de la UB pot fi consultate aici.