Unul dintre cel mai prestigioase jurnale științifice pe plan internațional din domeniul variațiilor climatice, Climate Dynamics (Factor de impact – 4.49), a publicat anul acesta articolul Disentangling and quantifying contributions of distinct forcing factors to the observed global sea level pressure field, semnat de Petru Cosmin Văideanu (Universitatea din București), Mihai Dima (Universitatea din București), Răzvan Pȋrloagă (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică) și Monica Ionită-Scholz (The Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research). Autorul principal al articolului, Petru Cosmin Văideanu, este doctorand ȋn cadrul Școlii Doctorale de Fizică a Universității din București și membru în grupul de cercetare de Fizica Atmosferei și a Pământului.
„Activitățile noastre cotidiene sunt influențate, într-o măsura mai mică sau mai mare, de condițiile atmosferice. Pe de altă parte, circulația globală a acesteia este modulată de mai multi factori externi (de exemplu, radiația solară și conținutul de Dioxid de Carbon al atmosferei) și interni (de exemplu, oceanul planetar, care are impact asupra atmosferei). Din perspectiva climatică, este deosebit de important să se separe contribuțiile acestor cauze externe la circulația atmosferei, pentru a înțelege, astfel, care dintre acestea influențează mai mult dinamica aerului din apropierea suprafeței Pământului. Una dintre variabilele care reflectă mișcările maselor de aer la scară globală este presiunea la nivelul mării”, arată autorii în introducerea cercetări.
Ȋn cadrul investigațiilor stiințifice ale căror rezultate au fost publicate în articolul aparut în Climate Dynamics au fost analizate atât date climatice obținute din măsurători, cât și câmpuri derivate din simulări numerice realizate cu modele de circulație generală a atmosferei și a oceanului, acoperind perioada 1950 – 2018.
Printr-o analiză unitară, bazată pe metode statistice de prelucrare a datelor, au fost separate și cuantificate impactul creșterii concentrației de CO2, cel al ciclului solar de 11 ani, precum și impactul unor factori interni asupra câmpului global de presiune de la nivelul mării. Aceste rezultate evidențiază faptul că, începand cu 1950, creșterea concentrației atmosferice de CO2 are cel mai mare impact asupra circulației atmosferice din apropierea suprafeței Pământului în comparație atât cu cel al radiației solare, cât și cu cel al cauzelor interne. O astfel de descompunere a câmpului global de presiune la nivelul mării, realizată pentru prima dată pe bază de date observaționale, contribuie la ințelegerea modurilor în care factorii externi și interni modulează circulația atmosferică la scară globală și poate fi utilizată ca referință pentru validarea performanței modelelor de circulație generală în legatură cu simularea dinamicii atmosferei.
Lucrarea științifică, disponibilă aici, este parte integrantă din teza de doctorat intitulată Investigarea variabilității naturale și antropice prin intermediul modurilor climatice, care va fi susținută public în luna decembrie 2020.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Reuniune de lucru cu factorii responsabili de relații internaționale din facultăți în vederea stabilirii liniilor directoare pentru elaborarea strategiei de internaționalizare a Universității din București
Cercetătorii de la Universitatea din București contribuie la descifrarea misterelor neutrinilor în mega experimentul internațional DUNE
Profesorul Anthony Julius, invitatul unei noi ediții a conferințelor filosofice, organizate de Centrul de cercetare pentru istoria și circulația ideilor filosofice al UB
Ajuns la a doua ediție, Programul CHANCE în Romania a reunit 20 de studenți români și americani care au discutat despre provocările de mediu cu care se confruntă Dunărea
