În cadrul Școlii doctorale de studii universitare doctorale în domeniul Ecologie a fost inițiat un studiu pentru identificarea percepției cetățenilor cu privire la atributele și beneficiile furnizate de infrastructura verde a municipiului București.
Cercetarea este coroborată cu obiectivele proiectului “Oameni și arbori. Soluții de management al Pădurii Băneasa pentru dezvoltare urbană durabilă si rezilientă”, finanțat de Universitatea din București în cadrul programului Open Lab CIVIS-UB, proiecte de responsabilitate socială, sustenabilitate și reziliență urbană.
Proiectul este implementat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Universitatea din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și ACDB.
În vederea atingerii obiectivelor propuse, a fost dezvoltat un chestionar bazat pe o metodă interactivă de completare, care implică folosirea hărților în sistemul de informații geografice (GIS) și permite colectarea și utilizarea unor informații explicite din punct de vedere spațial, furnizate de persoane fără expertiză în domeniu. Chestionarul poate fi accesat până la data de 2 octombrie 2021 aici. Vă invităm să ne susțineți în acest demers prin completarea chestionarului și prin distribuirea lui pe scară largă.
Informațiile colectate pe această cale, coroborate cu cele obținute pe teren ne vor permite să analizăm compromisurile și sinergiile între serviciile ecosistemice (de exemplu între recreere și biodiversitate, sau între acestea și serviciile de reglare) și să formulăm obiective de management pe care să le dezbatem cu toate părțile interesate și să le aducem în atenția decidenților. Totodată, activitățile consorțiului vor permite implicarea studenților în activități de tip service learning (prezența în comunitate, evaluarea accesibilității, infrastructurii de vizitare, discuții cu reprezentanții comunității locale și vizitatorii). Considerăm că o implicare conștientă și susținută a cetățenilor și a tuturor părților interesate, poate să conducă la identificarea unor măsuri manageriale care vor reflecta dezideratele de dezvoltare urbană durabilă, de creștere a rezilienței urbane și a bunăstării umane și vor avea certificare și suport social.
Această metodă este o premieră pentru România și pentru București, putând fi aplicată datorită platformei Maptionnaire (Finlanda). Metoda de colectare a datelor se numește Public Participatory GIS și presupune implicarea publicului în obținerea de informații spațiale, informații care vor permite o mai bună cunoaștere a nevoilor locuitorilor pentru creșterea calității vieții. Multe orașe din întreaga lume folosesc această metodă pentru a facilita participarea și implicarea civică a cetățenilor în procesul decizional privind dezvoltarea orașului în care trăiesc.
Mai multe detalii referitoare la acesta cercetare puteți obține la adresele de e-mail: m.duscu@s.bio.unibuc.ro și geta.risnoveanu@g.unibuc.ro.
Proiectul pornește de la premisa că, în prezent, mai mult de jumătate din populația planetei locuiește în zone urbane. Se estimează că ponderea populației care locuiește în orașe, dar și numărul și dimensiunea orașelor vor continua să crească. Din punct de vedere istoric, urbanizarea a fost strâns legată de creșterea economică, reducerea sărăciei și dezvoltarea umană. Cu toate acestea, locuitorii urbani se confruntă cu o expunere tot mai mare la riscuri de mediu (de exemplu, diminuarea calității aerului, temperaturi crescute, precipitații abundente), cu potențiale efecte negative asupra sănătății și bunăstării. Eșecul instituțiilor publice de a sensibiliza și a lua în considerare beneficiile oferite de natură în documentele strategice de dezvoltare și planificare poate afecta sustenabilitatea și reziliența orașelor datorită extinderii urbane, poluării și degradării mediului.
Obiectivul de dezvoltare durabilă 11 al ONU este un angajament de a face orașele incluzive, sigure, reziliente și durabile. Atingerea acestui obiectiv impune păstrarea unui mediu sănătos în oraș și în zonele înconjurătoare. Studiile demonstrează că una dintre căile importante, atât pentru protejarea mediului, cât și pentru crearea unui cadru ambiental sănătos și plăcut oamenilor care locuiesc în zonele urbane, este adaptarea orașelor la noi cerințe socioeconomice și ecologice printr-un proces de ajustare și remodelare denumit regenerare urbană, orientat spre îmbunătățirea condițiilor de viață.
În București, în contextul diminuării continue a suprafețelor ocupate de spațiile verzi, al permanentelor agresiuni asupra integrității lor și în acord cu schimbarea priorităților de management, este nevoie de o nouă abordare, inter- și trans-disciplinară, care să permită identificarea soluțiilor manageriale pentru asigurarea protecției, susținerea funcțiilor ecologice și furnizării serviciilor ecosistemice oferite de infrastructura verde urbană, care să asigure bunăstarea comunităților locale și a altor categorii de factori interesați și să susțină dezvoltarea durabilă a orașului.
Calitatea vieții, activitățile sociale și economice depind de o gamă largă de beneficii pe care natura le oferă gratuit. Beneficiile pe care oamenii le obțin direct sau indirect, conștient sau inconștient din funcționarea ecosistemelor sunt definite ca servicii ecosistemice. Serviciile ecosistemice sunt rezultate, condiții, caracteristici ecologice, funcții și procese ale ecosistemelor care contribuie direct sau indirect la bunăstarea umană. Dacă infrastructura verde a zonelor urbane (de exemplu, parcuri, grădini, păduri, lacuri, râuri, pajiști, acoperișuri verzi, zone cultivate, copaci stradali) are o anumită extindere spațială și calitate, ea oferă o gamă întreagă de servicii, incluzând producția de alimente, reglarea debitelor râurilor și a apelor pluviometrice, reglarea temperaturii urbane, reducerea zgomotului, purificarea aerului, moderarea extremelor climatice, polenizarea, dispersia semințelor, biodiversitate și habitate pentru specii, recreere, dezvoltare afectivă și cognitivă, observarea animalelor.
Conceptul de servicii ecosistemice poate ajuta la traducerea funcțiilor și proceselor complexe ale ecosistemelor în indicatori de planificare și guvernare urbană și asigura legătura dintre știință, planificare și guvernanță în procesul de tranziție către reziliență. Aceasta înseamnă că orașele pot deveni locuri în care sunt disponibile nu numai servicii publice și private de primă clasă (de exemplu, educație, sănătate, cultură, informații, servicii de transport, furnizare de bunuri etc.), dar și servicii ecosistemice de cea mai înaltă calitate, oferite de infrastructura verde.
Pentru a fundamenta procesul de luare a deciziilor la nivel local este necesară identificarea, cuantificarea și evaluarea serviciilor ecosistemice furnizate de diferite componente ale infrastructurii verzi urbane aflate în contexte socio-economice și culturale particulare. Întrucât scara la care se iau în mod obișnuit multe decizii privind utilizarea terenului este una locală, devine extrem de importantă identificarea beneficiilor furnizate de structurile verzi individuale și recunoscute de cetățeni în mediul urban. Evaluarea valorii percepute de către utilizatori și a calității spațiilor verzi urbane existente sprijină deciziile de management și condiționează eficiența lor.