Conf. univ. dr. Dana Jalobeanu despre știință, pseudoștiință și problema criteriului de demarcație, într-un nou episod al Dozei UB de Știință

Doza UB de Știință continuă cu o discuție „Despre știință și pseudoștiință”, a cărei invitată este conf. univ. dr. Dana Jalobeanu, cadru didactic la Facultatea de Filosofie a Universității din București și director al Secției de Științe Umaniste a ICUB.

Pornind de la premisa că, de-a lungul istoriei umanității au existat în fiecare moment conținuturi pseudoștiințifice care au pretins că aparțin științei, Dana Jalobeanu inventariază și discută o serie de criterii de demarcație menite să ne ajute să facem diferența și să ne întemeiem cunoașterea pe conținuturi valide din punct de vedere științific.

Demersul este cu atât mai necesar cu cât, arată invitata, trăim într-o lume în care suntem asaltați de pseudoștiințe și de diverse tipuri de fake news care aduc în atenția publicului tot felul de elemente atrăgătoare care se pretind științifice, dar care, în fapt, sunt și vor continua să rămână nonștiințifice.

Astfel, pornind de la teoria failibilistă a lui Karl Popper și de la criteriul popperian de demarcație și trecând prin bunele practici științifice identificate de Thomas Kuhn, Dana Jalobeanu arată că, pentru a diferenția între știință și pseudoștiință, putem utiliza o serie de criterii cumulative de demarcație, în care avem deopotrivă testare, falsificare și bune practici ale comunității științifice. Putem astfel distinge între domeniile științifice propriu-zise și cele care fie nu sunt încă științifice, fie n-au fost niciodată științifice, fie au fost întotdeauna pseudoștiințifice sau au căzut pradă imposturii.

Întreaga discuție privind problema criteriului de demarcație dintre știință și pseudoștiință este disponibilă în al șaptelea episod din Doza UB de Știință, care poate fi accesat cu doar un click mai jos.

Dana Jalobeanu a studiat fizică și filosofie la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca și a obținut un doctorat în filosofia științei la Universitatea din București. Apoi, a urmat o serie de specializări postuniversitare la Oxford University (Balliol College), New Europe College (Bucureşti), Warburg Institute (University of London), Princeton University și Max Planck Institute for History of Science, Berlin. Din 2001 este director de programe la centrul de cercetare Fundamentele Modernităţii Europene al UB (www.modernthought.unibuc.ro) şi co-organizator al Bucharest-Princeton Seminar in Early Modern Philosophy. Din 2009, este membru al Centrului de Logica, Istoria şi Filosofia Știinţei (CELFIS) din cadrul Facultății de Filosofie a UB și organizează seminarul săptămânal al CELFIS. Din 2014, este director al Secției de Științe Umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București (ICUB).

Domeniile sale de competență includ filosofia științei, istoria filosofiei moderne, filosofia fizicii, cosmologie filosofică. Mai multe informații despre Dana Jalobeanu sunt disponibile aici.

Lansată în octombrie 2021, Doza UB de Știință este un proiect ce propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.

Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.

Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.

Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, pandemie, educație, digitalizare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.