Conf. univ. dr. Sorin Costreie a reprezentat Universitatea din București în cadrul unei dezbateri despre “fake news” organizate de Biroul PE în România

Miercuri, 9 decembrie 2020, a avut loc, la inițiativa Biroului Parlamentului European în România, webinarul cu tema „Combaterea dezinformării și identificarea știrilor false”. Evenimentul și-a propus să ofere cetățenilor și părților interesate din România o platformă de dialog direct cu reprezentați ai instituțiilor europene, ai autorităților naționale, precum și cu experți din domeniul comunicării.

Dezbaterea a reunit membri ai Parlamentului European, funcționari europeni, reprezentanți ai mediului academic și experți în domeniul comunicării și a urmărit să informeze publicul cu privire la măsurile concrete luate la nivel european pentru combaterea dezinformării, la instrumentele disponibile pentru identificarea știrilor false, dar să identifice propuneri de noi măsuri pentru limitarea dezinformării și a răspândirii știrilor false.

Universitatea din București a fost reprezentată la eveniment de conf. univ. dr. Sorin Costreie, prorector pentru Rețele universitare și Relații publice, cadru didactic al Facultății de Filosofie a UB și specialist în subiectul dezinformării și știrilor false.

Prelegerea a fost structurată în două paneluri, fiecare centrat în jurul unei teme: „Acțiunile Uniunii Europene privind combaterea dezinformării”, respectiv „Impactul știrilor false și a dezinformării”.

În deschiderea evenimentului, Anca-Maria Simion, reprezentantă a Biroului de Informare al Parlamentului European în România, a subliniat un aspect împărtășit de toți invitații la dezbatere, faptul că dezinformarea reprezintă o amenințare hibridă, iar știrile false afectează încrederea indivizilor în instituțiile naționale și, implicit, în instituțiile europene, iar pe termen lung, în principiile democratice.

În continuare, conf. univ. dr. Sorin Costreie a subliniat diferența dintre „știrile false” și „știrile contrafăcute”, ambele făcând parte dintr-un sistem de „violență sistemică” menită să schimbe mentalitatea și să determine la acțiune. Referindu-se la modalitatea de funcționare și de perpetuare a acestora în societate, Sorin Costreie a făcut analogie cu propagarea unui virus. Un astfel de mesaj distorsionat, fals, pătrunde în zidul de protecție logic și rațional al minții, ajungând la nivelul gândurilor. Spre deosebire de știrile false, cele contrafăcute generează acțiunea, reacția imediată, din cauza conținutului emoțional.

În sens metaforic, zidul de protecție format de gândirea critică este sărit de emoție. Sorin Costreie a evidențiat importanța educației în combaterea dezinformării și a propagării știrilor false, definind-o drept o soluție pe termen lung. În mod complementar, rezolvarea imediată a acestei probleme o reprezintă conștientizarea, dublată de cooperarea strânsă între specialiștii preocupați de amplitudinea și magnitudinea acestui fenomen.

La nivel de societate, nu doar experților, ci fiecărui individ îi revine misiunea de a spune adevărul, de a aprecia dovezile științifice și de a verifica faptele.

În acest sens, înființarea unui centru de verificare a faptelor reprezintă o inițiativă a Universității din București menită să stimuleze gândirea critică în filtrarea informațiilor, dar și de a combate dezinformarea și propagarea știrilor false. Etichetarea surselor de știri false, respectiv ale celor de încredere, ar simplifica foarte mult procesul de filtrare a informației.

În cadrul întâlnirii, specialiștii au discutat rând pe rând diverse exemple de bune practici care sunt și vor fi implementate în continuare la nivel european pentru gestionarea eficientă a acestui fenomen global, „dezinformarea”, precum și necesitatea promovării unui mediu jurnalistic pluralist, ghidat de principii deontologice de exercitare a profesiei. Totodată, invitații au subliniat faptul că un regim de sancțiuni mult mai drastice pentru platformele care propagă dezinformarea ar fi binevenit, precum și măsuri care să fie implementate pe termen scurt.

În partea a două a evenimentului, despre „Impactul știrilor false și al dezinformării” au vorbit conf. univ. dr. Sorin Costreie, prorector al Universității din București, Ioana Avădani, președinte al Centrul pentru Jurnalism Independent – CJI, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Științe Politice și Administrative și Naja Bentzen, expert în cadrul Parlamentului European.

Participanții la prelegere au fost de acord în unanimitate că în contextul actual, provocat de pandemie, combaterea dezinformării și a știrilor false a devenit o preocupare prioritară pentru Uniunea Europeană.

Astfel, la nivel european, au fost mobilizate resurse importante pentru a ajuta statele membre să își coordoneze răspunsurile naționale și să furnizeze informații obiective cu privire la răspândirea virusului și la eforturile eficace de a-l ține sub control. Având drept aliat rețelele sociale, precum și mass-media de tip quality, Uniunea Europeană a implementat un set de măsuri care au contribuit la accesul sporit al utilizatorilor la informații oficiale, precum și la retrogradarea și eliminarea conținutului dăunător, de exemplu recomandări care îi îndemnau pe cetățeni să folosească înălbitor pentru a preveni și a trata infecția cu noul coronavirus, în condițiile în care substanța este foarte nocivă pentru sănătate.

 Astfel, pentru susținerea informării corecte, UE a creat o platformă europeană de date privind COVID-19, care include, printre alte informații utile, recomandări speciale pentru combaterea zvonurilor nefondate referitoare la coronavirus.

Mai multe informații despre invitați și eveniment sunt disponibile aici.