Cercetătoarea și soprana Alina Bottez, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, ne propune, în cadrul episodului cu numărul 8 al seriei „microSCOP: cercetător UB la microfon”, o incursiune în zona de intersecție dintre literatură și muzică, pentru că, așa cum arată invitata, viața noastră este interdisciplinară prin definiție.
Astfel, ea ne vorbește despre adaptarea literaturii la mediul muzicii și, cu precădere, despre cum se transformă o piesă shakespeariană atunci când devine operă sau musical, o formă de teatru cu mare succes la public.
Al optulea episod al seriei microSCOP: cercetător UB la microfon poate fi accesat cu doar un click mai jos.
Pornind de la premisa că, prin adaptarea literaturii la mediul muzicii, au loc numeroase modificări și metamorfoze mai mult decât fascinante pentru studiul cercetătorului, conf. univ. dr. Alina Bottez ne invită să pătrundem o serie de exemple concrete privind aceste transformări.
Despre adaptarea pieselor shakespeariene la genul operei sau al musicalului, invitata Microscopului arată că aceasta se modifică în funcție de perioadă și de spațiul în care are loc. Ca atare, fenomenul adaptării este puternic influențat de contextul istoric, cultural, social și religios.
Drept exemplu, Alina Bottez ne prezintă atât particularitățile, cât și mecanismele de cenzură și autocenzură care au acționat în cazul adaptării românești a operei „Hamlet” compuse de Pascal Bentoiu în 1968, cu premiera în 1974-1975, în plin regim comunist.
Un alt exemplu oferit este cel al lui Antonio Salieri care, pentru că se adresa publicului cosmopolit vienez, a colaborat cu libretistul Carlo Prospero Defranceschi în adaptarea piesei „Nevestele vesele din Windsor” utilizând acomodarea umorului de limbaj: umorul englezesc devine unul germano-italian.
În continuare, invitata ne explică cum Dunărea, de pildă, sau războiul din operele shakespeariene pot fi tratate ca personaje de sine stătătoare și pot fi urmărite de-a lungul unei întregi literaturi.
Astfel, arată Alina Bottez, războiul în opera lui Shakespeare este un „mutant” (shapeshifter) pentru că apare și în tragedii, și în piesele istorice, și în comedii, schimbându-și forma în funcție de context și abordare. Indiferent că este un personaj secundar, care se interpune între om și idealurile lui, sau, dimpotrivă, un personaj principal care declanșează întreaga acțiune, precum în piesa Visul unei nopți de vară”, războiul are caracteristici clare și bine definite, pe care Alina Bottez și-a propus să le explice într-un studiu complex.
Despre toate acestea, precum și despre alte publicații și planuri, ne-a vorbit cercetătoarea și soprana Alina Bottez în al optulea episod al seriei microSCOP: cercetător UB la microfon.
Conf. univ. dr. Alina Bottez este cadru didactic și cercetător în cadrul Departamentului de Limbă Engleză din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și soprană. Deține o dublă specializare: în muzică și limbi străine. A obținut diplome de licență și masterat la Universitatea din București (engleză-franceză) și la Universitatea Națională de Muzică din București (canto, clasa profesoarei Maria Slătinaru-Nistor) și distincția Summa cum laude pentru un doctorat interdisciplinar pe tema adaptării lui Shakespeare în muzică – A Confluence between Musical and Literary Masterpieces: Opera Jewels Inspired from Shakespeare’s Falstaff Plays, 2013.
Alina Bottez desfășoară o bogată carieră artistică în România și în străinătate. A publicat, printre altele, A Confluence between Masterpieces: Operas Inspired by Shakespeare’s Plays, București: Editura Muzicală, 2015; Avataruri ale mitului oedipian în cultura modernă. București: Eikon, 2022; The Circumcised Dog and the Subtle Whore: Race and Gender in the Musical Adaptations of Shakespeare’s Othello în Elena Bandín, Francesca Rayner & Laura Campillo Arnaiz eds. – Othello in European Culture, Amsterdam & Philadelphia: John Benjamins, 2022, 205-224.
Domeniile sale principale de interes vizează studiile shakespeariene, studiile culturale, studiul mentalităților și adaptare, mai exact, analiza interdisciplinară a operei, musicalului, liedului (muzică, literatură, teatru, arte plastice, filosofie, mentalități, teologie), literatură și cultură medievală și renascentistă, literatură și cultură victoriană, literatură britanică de sec. XX, traducere și interpretariat și muzică. Mai multe detalii despre Alina Bottez sunt disponibile aici, aici și aici.
* Materialul a fost filmat în Biblioteca Centrului de Studii Britanice din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București.
Parte a programului de comunicare a științei dezvoltat de Universitatea din București, seria „microSCOP: cercetător UB la microfon” își propune să prezinte într-o manieră dinamică și succintă informații despre rezultatele concrete ale unor demersuri de cercetare notabile din cadrul UB.
Prin format și obiective, seria microSCOP: cercetător UB la microfon vine să completeze programul de comunicare a științei din cadrul Universității din București, care mai include Conferințele UB – Știința pe înțelesul tuturor și Doza UB de Știință.
Seria are ca obiectiv promovarea acelor proiecte de cercetare care, prin contribuția majoră adusă domeniului din care fac parte, au ajuns să beneficieze de recunoaștere internațională, încurajând astfel conexiunea dintre UB și diverse universități și instituții de cercetare din afară.
Microscopul, ai cărui invitați sunt în primul rând cercetători din cadrul UB premiați pentru rezultatele lor în cercetare, își propune să contribuie la informarea mediului academic românesc, dar și a altor categorii de public interesat, cu privire la principalele proiecte de cercetare desfășurate în interiorul UB, stimulând în acest fel dezvoltarea unor inițiative colaborative viitoare.