fbpx

Despre climatologie și despre politicile europene din domeniul schimbărilor climatice – interviu cu dr. Sorin Cheval

Despre climatologie și despre politicile europene din domeniul schimbărilor climatice – interviu cu dr. Sorin Cheval


Profesor asociat în cadrul Departamentului de Geografie Regională și Mediu al Facultății de Geografie, ca titular al cursurilor de „Antropocen” și „Politici europene in domeniul schimbărilor climatice și protecției atmosferei”, dr. Sorin Cheval este unul dintre cercetătorii cu o activitate științifică amplă, fiind și unul dintre promotorii ideii de înființare a programului masteral „Politici de mediu pentru dezvoltare durabilă”, program destinat formării de specialiști pentru instituțiile publice din domeniul protecției mediului.
În plus, dr. Sorin Cheval nu numai că le prezintă studenților rezultatele cercetărilor proprii, dar le și facilitează acestora accesul atât la internshipuri, cât și în activități de cercetare științifică legate de evaluarea climatului urban prin folosirea de metode inovative (teledecție, GIS și diverși senzori). De altfel, printre activitățile coordonate de dr. Sorin Cheval se regăsesc numeroase workshop-uri tematice organizate în cadrul Facultății de Geografie, dar și susținerea eforturilor de internaționalizare a activităților didactice și de cercetare științifică în Facultatea de Geografie, prin dezvoltarea unor contacte internaționale și îndrumarea studenților în realizarea unor lucrări științifice prezentate la diferite manifestări științifice naționale și internaționale.
Atât de apreciate de studenți, activitățile coordonate de dr. Sorin Cheval au fost recompensate, în cadrul primei gale a Premiilor Senatului Universității din București, cu distincția „Profesorul asociat al anului”. Despre provocările din cariera unui cercetător, dar și despre modul în care am putea face față schimbărilor climatice ne va povesti, în următoarele rânduri, chiar dr. Sorin Cheval.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?
Sorin Cheval: Am considerat că este o bună ocazie de a face cunoscut domeniul în care activez, geografia, în mod special climatologia.
R.: Ați obținut, în cadrul primei gale a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru  Profesorul Asociat al anului. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
S.C.: Trebuie să spun că nu mă așteptam să obțin acest premiu. Sunt profesor asociat în cadrul Facultății de Geografie a Universității din București de câțiva ani, dar sunt convins că încă nu am reușit să ofer studenților tot ce se poate, așa încât a fost o surpriză obținerea acestui premiu. Premiul a însemnat și un foarte bun prilej de meditație. Mi-am amintit că în timpul studenției, la începutul anilor 1990, am avut bucuria să am ca profesori destul de mulți specialiști, personalități de prestigiu, în special din domeniile hidrologie și meteorologie, care țineau cursuri ca profesori asociați. Am învățat enorm de la acei oameni, așa încât am simțit că este natural să le dedic lor premiul obținut. De asemenea, premiul a mai însemnat și înseamnă obligația de a confirma în anii care vin.
R.: Considerați că inițiative precum Premiile Senatului Universității din București influențează parcursul profesional al laureaților și motivează mediul academic la noi inovații?
S.C.: Categoric, da. Într-o societate în care este greu de găsit modele viabile pentru tânăra generație, este obligatoriu ca prin anumite inițiative, instituții de prestigiu precum Universitatea din București să emită periodic semnale. „Uite, vă oferim câteva posibile modele” este de fapt mesajul pentru mediul academic. „Lucrați cu pasiune și consecvență, aveți curajul să inovați și noi vom recunoaște meritele voastre.”
R.: Interesant de remarcat este și efortul depus de dumneavoastră în vederea formării de specialiști pentru instituțiile publice din domeniul protecției mediului. Dacă ținem cont de faptul că ați fost unul dintre susținătorii înființării masteratului „Politici de mediu pentru dezvoltare durabilă”, ce ne puteți spune despre acesta? Ce obiective urmărește? Aduce acesta inovații?
S.C.:  În domeniul protecției mediului, ca și în multe alte domenii, succesul deplin al cercetării și educației este legat de două lucruri: calitatea cercetării și implementarea rezultatelor în practică. Dacă în privința cercetării științifice se depun eforturi însemnate de ani de zile, în privința implementării rezultatelor a existat, există încă, o falie destul de profundă între cei care produc inovație și cei chemați să dezvolte politici și strategii locale și naționale destinate transpunerii rezultatelor în viața de zi cu zi. Pregătirea unor specialiști care înțeleg perfect ce înseamnă cercetarea științifică, dar au și cunoștințe solide privind modalitățile prin care rezultatele pot ajunge să devină utile societății, atât imediat, cât și pe termen lung, este o necesitate încă foarte puțin abordată. Masteratul menționat de dvs. se desfășoară  în cadrul Facultății de Geografie și vizează pregătirea complexă a unor specialiști capabili, la finalul cursurilor, să participe la dezvoltarea și rafinarea politicilor de mediu cel puțin la nivel național.
R.: Sunteți, de asemenea, titularul cursului de „Antropocen” din cadrul Departamentului de Geografie Regională și Mediu al Facultății de Geografie, curs care, la o primă vedere, pare că se adresează doar cunoscătorilor domeniului. Pentru că nu există o accepție universal valabilă asupra noțiunii de „Antropocen”, în viziunea dumneavoastră și a întregului curs, ce valențe capătă? Sunt studenții atrași de astfel de cursuri care, încă din denumire, stârnesc curiozități?
S.C.: Antropocenul este un termen provocator din mai multe perspective. Lumea de astăzi – public, studenți, experți, factori de decizie, investitori – este teribil de interesată de orice are legătură cu anthropos. Suntem o societate acut antropocentristă, iar estimările privind evoluția mediului natural în următoarele decenii nu sunt foarte încurajatoare. Antropocenul, era în care impactul antropic asupra planetei a devenit cu adevărat semnificativ, de multe ori ajungându-se la transformări ireversibile ale mediului natural, nu este câtuși de puțin interesant doar pentru cunoscătorii domeniului. Dimpotrivă, este o abordare complexă, profund multi- și inter-disciplinară, în care se pot utiliza informații, metodologii și tehnici din foarte multe discipline. Istoria, arheologia, sociologia, biologia, geografia și ramurile sale, pot contribui în egală măsură la verificarea unor ipoteze și ajungerea la rezultate utile. Interesul studenților pentru astfel de abordări este major, iar în acest an am avut plăcerea de a continua lucrul cu studenții, pe bază de voluntariat, chiar dupa terminarea cursurilor. Este reconfortant și mobilizator să constați un așa de mare interes.
R.: În plus, susțineți și cursul de „Politici europene în domeniul schimbărilor climatice și protecției atmosferei” în cadrul aceluiași departament. Prin ce se remarcă acesta?
S.C.: Meteorologia, variabilitatea climatică si fenomenele extreme sunt subiecte de maxim interes pentru societate. Este puțin probabil ca o persoană să nu fie zilnic interesată de vreme, iar când spui cuiva că în sudul României va fi mai cald și va ploua tot mai puțin în următoarele decenii este foarte probabil că vei atrage atenția. Mai mult, subiectul este frecvent prezent în mass-media, iar factorul politic este foarte activ. Cu aceste ingrediente, pot spune că interesul studenților este aproape garantat. Ceea ce am încercat prin acest curs a fost să descriu cât mai bine drumul complex de la cercetare, de la realități, la dezvoltarea de politici naționale și europene, instrumente indispensabile dacă vrem să asigurăm adaptarea societății și pregătirea acesteia pentru evenimente extreme tot mai frecvente și mai intense.
R.: Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai bun mod de a menține atenția studenților pentru cursuri? Cât de importantă este practica desfășurată de studenți? Îi face practica mai receptivi, mai curioși?
S.C.: Cred că lucrul cu studenții este o activitate foarte complexă, delicată și dură în același timp. De aceea, este obligatoriu să folosești mijloacele cele mai adecvate pentru a le menține trează atenția, condiție esențială pentru învățare. Dacă reușești să ajungi la un echilibru între prelegerea clasică și interactivitate de orice fel, inclusiv practica de specialitate, ești foarte aproape de metoda perfectă de interacțiune cu studenții, cred eu.
R.: Ați fost implicat până acum în multiple proiecte de cercetare. Care au fost cele mai interesante din punctul de vedere al rezultatelor?
S.C.: Rezultatele care mă încântă cel mai mult se referă la climatul urban. Am reușit să dezvoltăm o metodă care permite identificarea obiectivă a limitelor insulei de căldură și am dezvoltat, împreună cu prof. ing. Dan Constantinescu, o metodologie cu ajutorul căreia se poate estima riscul termic într-un apartament în condițiile unui val de căldură. Altfel spus, dacă afară se așteaptă 40 de grade Celsius într-o anumită zi, putem spune câte grade vor fi într-un apartament situat la etajul 10 și orientat spre sud și putem fundamenta astfel necesitatea emiterii unei alerte de risc. Credem că implementarea rezultatelor în activitatea privind situațiile de urgență poate salva vieți, iar în prezent încercăm să dezvoltăm metoda la scară europeană. 
R.: Dacă ne raportăm la proiectul “Mitigating Vulnerability of Water Resources under Climate Change” inițiat în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, considerați că acesta poate reprezenta un bun studiu de caz pentru studenți?
S.C.: Proiectul respectiv, abreviat CC-WARE, s-a terminat de câțiva ani, dar având în vedere faptul că rezultatele vizează ce se va întâmpla cu clima și resursele de apă din sud-estul Europei până în 2050, prezint studenților de fiecare dată când am ocazia aspecte privind realizarea și concluziile proiectului.
R.: Sunteți de părere că cele două profesii –cercetător și dascăl– sunt complementare? În ce manieră cele două se întrepătrund?  Considerați că ar trebui ca studenții să fie implicați într-o măsură mai mare în diverse proiecte de cercetare?
S.C.: Din păcate, mulți profesori universitari nu înțeleg sau se fac că nu înțeleg importanța activității de cercetare științifică pentru activitatea didactică la nivel academic. După părerea mea, diferența fundamentală dintre un profesor care predă la gimnaziu și un profesor universitar constă în cercetarea științifică și rezultatele acesteia. Altminteri, un profesor care predă la clasa a V-a și unul care predă la anul terminal de facultate desfășoară exact aceeași activitate: susțin un discurs și încearcă să transmită cunoștințe și să formeze deprinderi unui grup de oameni. Sigur, nivelul discursului, metodele sau limbajul folosit sunt diferite, dar acestea sunt detalii. În esență, un profesor universitar care nu desfășoară activități de cercetare validate periodic prin publicații în reviste importante își primește leafa degeaba, consumă resursele societății într-un mod inadecvat scopului. Să ai la îndemână cea mai vie resursă intelectuală posibilă, studenții, și să nu o implici în activități de cercetare este, pentru mine, o inconștiență teribilă, din păcate destul de răspândită în prezent. Iar efectele se văd imediat, suntem o societate în care nivelul de educație este într-o degradare accelerată, iar învățământul superior are o responsabilitate majoră pentru această situație.
R.: În loc de încheiere, un mesaj pentru organizatorii Premiilor Senatului Universității din București.
S.C.: Un mesaj simplu, de la Nansen citire: Ați reușit, continuați!

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services