Despre fascinația lingvisticii, cu profesoara Alina Tigău, în cadrul unui nou episod al seriei „microSCOP: cercetător UB la microfon”

Profesoara Alina Tigău, cadru didactic și cercetător la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, ne propune, în cadrul unui nou episod al seriei „microSCOP: cercetător UB la microfon”, o incursiune în universul sintaxei generative, al semanticii formale și al teoriei reprezentării discursului.

Al șaselea episod al seriei microSCOP: cercetător UB la microfon poate fi accesat cu doar un click mai jos.

Pornit de la articularea principalelor domenii de interes ale profesoarei Alina Tigău în jurul corespondenței dintre o anumită structură sintactică și interpretarea ei, acest episod al seriei microSCOP ne introduce în cele mai importante proiecte pe care le-a dezvoltat cercetătoarea de-a lungul anilor.

Ca atare, una dintre temele principale ale discuției a constituit-o volumul Experimental Insights into the Syntax of Romanian Ditransitives, publicat în anul 2020 la prestigioasa editură Mouton de Gruyter. Cartea, la care autoarea a muncit în jur de patru ani, urmărește sintaxa și semantica construcțiilor cu verbe ditranzitive, adică a acelor verbe care cer în structura lor două argumente, dar și felul în care adăugirile la structura acestor configurații au anumite efecte semantice. Demers comparativ prin excelență, volumul pornește de la o comparație cu limba spaniolă și cu structurile de acolo și ajunge la concluzia că cele două limbi se aseamănă atât în privința flexibilității pe care o dau acestor structuri, cât și în privința efectelor semantice obținute.

Mai multe informații despre cartea Experimental Insights into the Syntax of Romanian Ditransitives pot fi accesate pe pagina editurii Mouton de Gruyter, aici.

În prezent, prof. univ. dr. Alina Tigău lucrează la un proiect în cadrul Universității din Köln căruia i s-a alăturat în perioada în care a fost bursier al Fundației Alexander von Humboldt. În cadrul acestui proiect, care urmărește fenomenul proeminenței în limbile germanice și romanice, Alina Tigău lucrează pe structura argumentală a complementelor directe și indirecte și a remarcat că complementele directe care sunt mai marcate, adică a celor care primesc, de exemplu, un „pe”, dar și un pronume clitic, sunt mult mai proeminente din punct de vedere discursiv. Cu alte cuvinte, un vorbitor va relua un astfel de complement mult mai des în propozițiile pe care le va forma ulterior (ca în exemplul „L-am văzut pe un arhitect” versus „Am văzut un arhitect”).

Totodată, Alina Tigău își propune să realizeze o monografie asupra dativelor în limba română, menită să genereze o viziune mult mai completă și complexă asupra acestor structuri, care să lege analizele disparate pe acest subiect într-un mecanism coerent care să explice toate fenomenele prezente la nivel particular.

În ceea ce privește motivarea tinerilor pentru a se îndrepta spre aceste domenii, Alina Tigău consideră că importantă este în primul rând configurarea unui cadru instituțional prin semnarea unor parteneriate internaționale care să permită dezvoltarea profesională a studenților și să le arate acestora că temele lor de cercetare sunt relevante la un nivel științific internațional. Este ceea Alina Tigău își propune în privința doctoranzilor pe care îi coordonează în cadrul FLLS, pe care dorește să-i implice în proiectele pe care le dezvoltă în cadrul Universității din Köln.

Prof. univ. dr. habil. Alina Tigău este cadru didactic la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Este autoarea a numeroase lucrări de specialitate și laureată a mai multor premii și distincții din domeniul lingvisticii. În perioada 2014-2015, a beneficiat de o bursă de cercetare postdoctorală la Universitatea din Geneva, iar în perioada 2015-2018, a primit din partea Fundației Alexander von Humboldt un grant pentru cercetători avansați desfășurat la Universitatea din Köln, cu care continuă colaborarea și în prezent.

Mai multe detalii despre prof. univ. dr. Alina Tigău sunt disponibile aici și aici, iar un interviu prilejuit de câștigarea distincției pentru cea mai prestigioasă publicație în domeniul Științe Umaniste pentru volumul Experimental Insights into the Syntax of Romanian Ditransitives în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București poate fi accesat aici.

Parte a programului de comunicare a științei dezvoltat de Universitatea din București, seria „microSCOP: cercetător UB la microfon” își propune să prezinte într-o manieră dinamică și succintă informații despre rezultatele concrete ale unor demersuri de cercetare notabile din cadrul UB.

Prin format și obiective, seria microSCOP: cercetător UB la microfon vine să completeze programul de comunicare a științei din cadrul Universității din București, care mai include Conferințele UB – Știința pe înțelesul tuturor și Doza UB de Știință.

Seria are ca obiectiv promovarea acelor proiecte de cercetare (brevete, articole și cărți) care, prin contribuția majoră adusă domeniului din care fac parte, au ajuns să beneficieze de recunoaștere internațională, încurajând astfel conexiunea dintre UB și diverse universități și instituții de cercetare din afară.

Microscopul, ai cărui invitați sunt în primul rând cercetători din cadrul UB premiați pentru rezultatele lor în cercetare, își propune să contribuie la informarea mediului academic românesc, dar și a altor categorii de public interesat, cu privire la principalele proiecte de cercetare desfășurate în interiorul UB, stimulând în acest fel dezvoltarea unor inițiative colaborative viitoare.