Conf. univ. dr. Paul Irofti, cadru didactic la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, ne conduce, în acest nou episod al seriei Doza UB de Știință, într-o călătorie interesantă prin lumea complexă a securității cibernetice, atingând subiecte sensibile precum cetățenia digitală, riscurile pe care le presupune utilizarea tot mai extinsă a internetului, dreptul la intimitate pe internet și multe altele.
Ce a fost și ce este astăzi securitatea cibernetică? Ce a însemnat transformarea internetului dintr-un proiect militar și academic într-unul eminamente comercial? Care sunt principalele pericole pe care le întâlnim pe internet? Cum ne protejăm în fața acestor pericole? Ce înseamnă a fi cetățean digital și care sunt drepturile pe care le avem pe internet? Acestea sunt doar câteva întrebări dintre cele la care și-a propus să răspundă prezenta ediție a seriei.
Episodul cu numărul 13 al seriei Doza UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.
Pornind de la o scurtă istorie a securității cibernetice, Paul Irofti ne introduce în lumea anilor 1990, în care termeni precum „hacker”, „cracker” și „carding” făceau mare vâlvă, deși nu erau pe deplin înțeleși și diferențiați. Arătând că prima categorie se deosebea de celelalte două prin pasiune și curiozitate, hackerii nefiind motivați de interese obscure, invitatul spune că felul în care sunt utilizate informațiile face diferența și definește etica celor care activează în online.
Astăzi, dat fiind că internetul s-a transformat dintr-un proiect militar și academic într-unul predominant comercial, și domeniul securității cibernetice s-a schimbat extrem de mult. Astfel, deși internetul a devenit mai sigur, el totuși vine cu pericolele sale. Primul lucru pe care Paul Irofti îl menționează în acest sens este distrugerea pasiunii inițiale, care adusese foarte multă cunoaștere în securitate, studenții ajungând să fie mai puțin curioși în ceea ce privește dedesubturile unui calculator sau ale unui sistem de operare, ceea ce a condus în mod automat la un soi de vid în zona securității cibernetice.
O soluție este promovarea acestui domeniu în rândul tinerilor și încurajarea lor în această direcție, lucru posibil mai ales la nivel universitar. De altfel, conf. univ. dr. Paul Irofti menționează că tot mai mulți studenți dintre cei pe care îi pregătește la UB încep să exceleze în sfera securității cibernetice. Totodată, dat fiind că foarte des copiii devin ținte ale pericolelor online, zona de studiu a securității cibernetice a fost introdusă și în mediul preuniversitar.
În continuare, cercetătorul Paul Irofti explică faptul că identitatea persoanei și accesul sigur la date în mediu online pot fi garantate prin trei elemente esențiale: ceva ce știu, ceva ce dețin și ceva ce sunt. Ceva ce știu este parola, ceva ce dețin este telefonul de pe care trimit confirmarea pentru o acțiune financiară sau de altă natură, iar ceva ce sunt se referă la amprentă, retină și alte elemente de acest tip. Arătând că pe internet nimic nu este gratuit, invitatul vorbește, pe de o parte, despre vânzarea de informații personale, și, pe de altă parte, despre cum ne asigurăm intimitatea pe internet, GDPR și alte soluții de protecție a datelor, promovate mai ales la nivelul Uniunii Europene.
Mai multe despre domeniul securității cibernetice, despre cetățenie digitală și intimitate pe internet, despre cum ne protejăm, copii și adulți, de diverse mesaje și reclame, dar și de indivizi care nu au neapărat cele mai bune intenții, sunt disponibile în episodul cu numărul 13 al Dozei UB de Știință, care îl are ca invitat pe informaticianul Paul Irofti.
Paul Irofti este conferențiar universitar doctor în cadrul Departamentului de Informatică al Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București. Este cercetător și membru fondator al Centrului de Cercetare în Logică, Optimizare și Securitate (Research Center for Logic, Optimization and Security – LOS) al Universității din București. Totodată este membru fondator și vicepreședinte al Institutului de Logică și Știința Datelor (Institute for Logic and Data Science – ILDS).
Și-a început cariera în mediul privat românesc, unde a activat timp de șase ani, după care, timp de 10 ani, a lucrat drept consultant pentru companii și start-up-uri din străinătate. Ulterior, a optat exclusiv pentru mediul universitar și lucrul cu studenții, care i s-a părut deopotrivă provocator și plin de satisfacții. În prezent, conf. univ. dr. Paul Irofti este și prodecan pentru cercetare, informatizare, coordonare departament IT și relația cu mediul de afaceri în cadrul Facultății de Matematică și Informatică a UB.
În 2020, a câștigat bursa Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS) la categoria cybersecurity pentru cursul „Sisteme de operare: proiectare și securitate”. Un scurt interviu despre câștigarea acestei burse este disponibil aici.
Mai multe detalii despre cercetările și studiile publicate de Paul Irofti sunt disponibile aici.
Lansată în octombrie 2021, Doza UB de Știință este un proiect ce propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.
Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.
Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.
Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.