Despre soluții inovative pentru managementul depozitelor de deșeuri municipale solide, cu Florina Țuluca, lector la Facultatea de Geologie și Geofizică a UB

Într-un nou episod al seriei Doza UB de Știință, lect. univ. dr. Florina Țuluca, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, ne propune o discuție utilă despre managementul depozitelor de deșeuri municipale solide și despre o serie de soluții inovative obținute prin cercetare științifică țintită, în contextul provocărilor tot mai mari de mediu, dar și al obiectivelor asumate de comunitatea internațională, în general, și de cea europeană, în particular.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România și-a asumat ca, până în anul 2035, să atingă ținta de 10% în ceea ce privește cantitatea deșeurilor municipale solide depozitate. Cu alte cuvinte, până în anul 2035, doar 10% din aceste deșeuri ar trebui să mai ajungă în depozite. Unde se află România acum? Foarte departe de obiectivul propus, și anume la depozitarea a aproximativ 70% din deșeurile municipale solide generate.

Ce poate face România în acest sens, în condițiile în care mai multe țări europene nu numai că au atins obiectivul de 10%, dar chiar se îndreaptă către ținte mai ambițioase, de sub 5%? Care sunt riscurile într-un depozit de deșeuri și ce se poate face pentru ca acestea să fie reduse la minimum? Cum s-ar putea face ca depozitele de deșeuri să funcționeze mai bine și să fie rentabile din punct de vedere economic?

Cu răspunsuri la aceste întrebări și la multe altele vine episodul cu numărul 14 al seriei Doza UB de Știință, care poate fi accesat cu doar un click mai jos.

Constituiți într-un grup de lucru, mai mulți cercetători afiliați Universității din București, Societății de Geofizică Aplicată din România, Universității Aristotel din Salonic și Geoklast și-au propus ca, bazându-se pe o serie de tehnici de scanare non-invazivă a corpului de deșeuri, să obțină un model 3D menit să le permită vizualizarea interiorului unui depozit de deșeuri și caracterizarea situației reale din cadrul volumului de material depozitat. Tehnologia astfel dezvoltată este derivată din procedee geofizice de investigare a mediului geologic, cu adaptarea acestora la condițiile din depozitele de deșeuri.

În mod concret, metoda, prezentată de lect. univ. dr. Florina Țuluca, membră a echipei de cercetare, permite evidențierea zonelor de risc din cadrul depozitelor de deșeuri și oferă operatorilor posibilitatea de a identifica cele mai potrivite soluții pentru preîntâmpinarea unui hazard și, chiar mai mult, pentru optimizarea ratei de biodegradare.

Așa cum arată în continuare invitata seriei Doza UB de Știință, prin procedura de scanare a depozitelor de deșeuri, pot fi identificate acele zone unde este nevoie de creșterea umidității, ceea ce permite operatorilor să vină cu soluții de compensare a deficitul de umiditate exact în zonele în care este nevoie. De ce este acest lucru atât de important în gestionarea unui depozit de deșeuri? Pentru că, în lipsa umidității, ritmul de biodegradare este încetinit. Așa cum dovedesc cercetările, biodegradarea este stimulată optim atunci când fracția lichidă din cadrul unui volum de deșeuri este în jur de 35-65%. Deci, adăugând fluide acolo unde este deficit, timpul necesar biodegradării deșeurilor organice este redus în mod semnificativ.

În același timp, soluțiile inovative propuse de echipa de cercetare vizează și acele zone cu exces de umiditate din cadrul volumelor de deșeuri, la fel de dăunătoare ritmului de biodegradare și care favorizează destabilizarea materialului depozitat, respectiv fenomenul de alunecare.

O altă componentă a cercetării este legată de emisia și colectarea gazelor, în special a metanului, un gaz cu efect de seră mai puternic decât dioxidul de carbon și, totodată, un element utilizat pe scară largă drept combustibil. Ca atare, dintr-un factor nedorit, metanul ar putea fi transformat într-o resursă energetică. În acest sens, după cum arată lect. univ. dr. Florina Țuluca, depozitele conforme standardelor actuale includ și sisteme avansate de colectare a gazelor.

Cu alte cuvinte, dacă fiecare parte din depozit ar fi gestionată corespunzător, s-ar obține beneficii extrem de mari, manifestate atât sub forma reducerii volumului total ocupat de deșeuri, cât și sub cea a valorificării în cantități mai mari a metanului.

Mai multe despre provocările de mediu cu care ne confruntăm, dar și despre soluțiile inovative pentru un management avansat al depozitelor de deșeuri, sunt disponibile în episodul cu numărul 14 al Dozei UB de Știință, care o are ca invitată pe cercetătoarea Florina Țuluca.

Florina Țuluca este lector universitar doctor la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București. Este implicată în studii și programe didactice și de cercetare științifică care utilizează metode geofizice pentru probleme de vulnerabilitate a infrastructurii, gestionarea eficientă a depozitelor de deșeuri municipale solide, strategii pentru protecția mediului geologic și asigurarea dezvoltării durabile susținută prin tehnici geofizice non-distructive și non-invazive de investigare și monitorizare.

Este președinte al Societății de Geofizică Aplicată din România, asociație profesională și științifică ale cărei baze au fost puse de cadre didactice ale Facultății de Geologie și Geofizică, cercetători și specialiști în geofizică și domenii conexe. A fost președinte al Societății Balcanice de Geofizică, iar în prezent este vicepreședinte al aceleiași asociații. Totodată, este membru în Comitetul NSGD al European Association of Geoscientists and Engineers.

Contribuie în mod activ la dezvoltarea și implementarea de activități care își propun promovarea utilizării tehnicilor geofizice în diferite domenii pentru identificarea de soluții sustenabile privind resursele naturale, mediul înconjurător, reziliență în fața cutremurelor de pământ și a altor hazarduri naturale care destabilizează mediul geologic.

Lansată în octombrie 2021, Doza UB de Știință este propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.

Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.

Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.

Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.