1694
Domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), fondează la Bucureşti Academia Princiară de la Sf. Sava, la îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino, ilustru cărturar umanist cu studii la Padova. Învăţământul se face în limba greacă.
1776
Domnitorul Ţării Româneşti Alexandru Ipsilanti (1774-1782) reformează programa studiilor la Academia Sf. Sava, unde, pe lângă limba latină, se predau acum cursuri de franceză şi italiană. Între 1776 – 1779 se construiesc noi localuri pentru Academie.
1818
Cărturarul transilvănean Gheorghe Lazăr creează Şcoala de la Sfântul Sava, cu predare în limba română.
1832
În urma reformei şcolare a lui Petrache Poenaru, la Colegiul Naţional Sf. Sava sunt create cursuri superioare juridice şi ştiinţifice.
1850
Reforma învăţământului, ocazie cu care sunt dezvoltate cursurile superioare cu caracter juridic şi ştiinţific de la Colegiul Naţional Sf. Sava.
1854
Prima promoţie de jurişti.
1855
Carol Davila creează Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie.
1857
Se pune piatra fundamentală a Palatului Universităţii din Bucureşti. Aflat în Piaţa Universităţii, Palatul a fost proiectat de Alexandru Orăscu, preşedinte al arhitecţilor români, după forma şi asemănarea universităţilor occidentale.
1859
Se înfiinţează Facultatea de Drept.
1863
Sunt înfiinţate Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere.
1864 (4/16 iulie)
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859–1866) înfiinţează Universitatea din Bucureşti. Instituția reuneşte într-un singur corp Facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere.
1884
Crearea Facultăţii de Teologie, care este pusă din 1890 sub autoritatea Universităţii din Bucureşti.
1944
Începe un lung proces de epurare a corpului universitar, caracterizat prin abuzuri şi represalii din partea noilor autorităţi aflate în orbita partidului comunist.
1948
Este promulgată Legea de Reformă a învăţământului și are loc grefarea modelului sovietic de învăţământ superior. Drept consecință, începe ampla reorganizare a Universităţii din Bucureşti: Facultăţile de Teologie, Medicină Umană şi Medicină Veterinară se desprind de Universitate.
Institutele universitare sunt desfiinţate şi se creează institute subordonate Academiei Republicii Populare Române.
1989
În urma desfiinţării abuzive a numeroase catedre şi facultăţi, Universitatea din Bucureşti dispune de numai 6 facultăţi, cu 8000 de studenţi.
1990
Începe procesul de renaştere a Universităţii din Bucureşti: se creează noi facultăţi, se reorganizează radical învăţământul, se înfiinţează noi catedre şi centre de cercetare și se măreşte semnificativ numărul de studenţi.
Se remarcă în special creşterea spectaculoasă a contactelor şi colaborărilor internaţionale ale Universităţii din Bucureşti.
1996
Adoptarea Cartei Universităţii din Bucureşti.
2000
Universitatea din Bucureşti are în componență 18 facultăţi, peste 20.000 de studenţi şi 3000 de posturi didactice.
2004
Se înfiinţează cea de-a 19-a facultate – Facultatea de Administraţie şi Afaceri.
2011
Universitatea din Bucureşti este clasificată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ca fiind prima universitate de cercetare avansată şi educaţie din România.
2014
Universitatea din București celebrează cea de-a 150-a aniversare alături de membri importanți ai comunității academice naționale și internaționale.
2015
Cu prilejul aniversării a 151 de ani de la înființarea instituției, Universitatea din București a redeschis ușile Muzeului Universității din București pentru vizitatori, după un an în care au fost efectuate lucrări de renovare, modernizare și reorganizare.
