Despre zonele ripariene și rolul lor în conservarea biodiversității și protejarea mediului, cu profesoara Geta Rîșnoveanu, de la Facultatea de Biologie a UB

Prof. univ. dr. Geta Rîșnoveanu, cadru didactic la Facultatea de Biologie a Universității din București, ne invită, într-un nou episod al seriei Doza UB de Știință, la o discuție despre importanța prezervării și reconstrucției zonelor ripariene în condițiile resurselor limitate și ale schimbărilor climatice tot mai pronunțate din ultimii ani.

Ce sunt zonele ripariene? Cum arată rețelele trofice din aceste zone? De ce sunt zonele ripariene importante pentru echilibrul ecosistemelor naturale? Care sunt principalele mecanisme de reglaj pe care le asigură zonele ripariene? Care sunt beneficiile reconstrucției acestor zone? La toate aceste întrebări și la multe altele ne răspunde profesoara Geta Rîșnoveanu în prezenta ediție a seriei Doza UB de Știință.

Episodul cu numărul 16 al seriei Dozei UB de Știință poate fi accesat cu doar un click mai jos.

Așa cum arată prof. univ. dr. Geta Rîșnoveanu, ecosistemele acvatice și terestre se află sub influența unei multitudini de factori antropici care afectează funcționarea lor, cu consecințe severe asupra resurselor și serviciilor pe care aceste ecosisteme le furnizează.

Ca atare, mai ales în condițiile resurselor din ce în ce mai limitate de care dispunem și a schimbărilor climatice tot mai accentuate din ultima perioadă, se pune întrebarea legitimă unde ar trebui să concentrăm eforturile financiare, de cercetare și manageriale astfel încât să gestionăm cu maximă eficiență toate aceste provocări.

Una dintre soluțiile la aceste probleme, ne explică în continuare invitata Dozei UB de Știință, vizează protejarea și reconstrucția zonelor ripariene, adică a acelor zone aflate la tranziția dintre sistemele acvatice, reprezentate de apele curgătoare, și zonele terestre. Aceste zone, pietroase, înierbate sau cu vegetație forestieră, aflate mai ales în zona pâraielor și a izvoarelor, asigură o gamă largă de servicii ecosistemice esențiale.

În primul rând, găzduiesc o gamă extrem de variată de habitate și specii, inclusiv polenizatori și specii considerate „dușmani” naturali ai dăunătorilor din agricultură. Totodată, reprezintă coridoare de dispersie și de migrație pentru aceste specii pe tot parcursul anului, contribuind în mod esențial la creșterea biodiversității la nivel regional.

În plus, natura vegetației zonelor ripariene asigură și alte servicii de reglaj, între care stabilizarea malurilor, atenuarea undelor de viitură și diminuarea efectelor inundațiilor, reținerea sedimentelor, a nutrienților în exces, a unor poluanți de tipul metalelor grele sau pesticidelor, fapt care determină reducerea poluării sistemelor acvatice de suprafață și menținerea integrității acestora.

Din păcate, așa cum subliniază profesoara Geta Rîșnoveanu, toate aceste servicii ecosistemice de reglaj sunt în general ignorate de utilizatorii de terenuri, care defrișează inclusiv zonele ripariene, transformându-le în zone agricole sau în zone de pășunat cu scopul de a maximiza producția. Această practică are consecințe extrem de grave asupra structurii și funcționării sistemelor terestre și acvatice adiacente, schimbând componența hranei nevertebratelor și, în final, a întregii rețele trofice de la nivelul acestor zone. Ca urmare, serviciile de reglaj îndeplinite de zonele ripariene sunt anulate, fapt care are efecte dezastruoase pentru întregul mediu.

În concluzie, arată invitata noastră, reconstrucția zonelor ripariene aduce beneficii uriașe, prin refacerea serviciilor de reglaj menționate anterior, și implică zone relativ reduse de-a lungul apelor curgătoare, generând costuri minime în raport cu avantajele oferite.

Despre complexitatea rolului zonelor ripariene, despre eterogenitatea habitatelor și speciilor din zonele ripariene, despre schimbarea compoziției întregii rețele trofice din aceste zone prin defrișare și alte pericole pe care le presupune distrugerea lor, precum și despre avantajele și costurile reduse ale reconstrucției zonelor de tranziție dintre ecosistemele terestre și acvatice, ne vorbește Geta Rîșnoveanu în episodul cu numărul 16 al Dozei UB de Știință.

Geta Rîșnoveanu este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Ecologie Sistemică și Sustenabilitate al Facultății de Biologie și director al Școlii de Studii de Doctorat în domeniul Ecologie a Universității din București.

Principalele sale interese de cercetare vizează biodiversitatea, serviciile ecosistemice, ecologia apelor dulci, ecologia urbană, biomonitorizarea, monitorizarea calității apei, ecologia funcțională, indicatorii ecologici, ecologia aplicată, ecologia populațiilor și zonele ripariene.

Este autoare a numeroase cărți și articole științifice.

Mai multe detalii despre Geta Rîșnoveanu sunt disponibile aici, aici și aici.

Doza UB de Știință propune o manieră concentrată și dinamică de a comunica informații științifice într-un format atrăgător, viu și expresiv, stabilind o platformă de dialog cu publicul larg interesat de știință.

Inițiată în cadrul Programului de comunicarea științei, lansat de Universitatea din București în cursul anului 2018, Doza UB de Știință se adresează publicului larg și încurajează conexiunea dintre mediul academic și cel neacademic, pe baza unor subiecte actuale și de interes.

Invitații acestei serii, menită să reprezinte o modalitate sintetică și captivantă de comunicare a diverselor domenii ale științei, sunt în principal profesori și cercetători din cadrul comunității academice a Universității din București.

Materialele din cadrul Dozei UB de Știință includ prezentări scurte și dinamice ale unor subiecte cu relevanță pentru societatea contemporană: poluare, schimbări climatice, educație, digitalizare, contribuții semnificative în cercetare și altele. Astfel, pe lângă dimensiunea fundamentală de comunicare a unor informații validate științific, Doza propune și o importantă componentă de responsabilitate socială, reconfirmând rolul și misiunea Universității din București în cadrul societății și contribuind la conștientizarea unor probleme acute ale lumii actuale și la popularizarea unor posibile soluții pentru aceste probleme.