Absolvent al Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității din București, Mihai Bucătaru și-a aprofundat studiile cu lucrarea de disertație intitulată „Finite-Difference Methods for Direct and Inverse Problems Associated with the 2D Anisotropic Diffusion-Transport Equation”, realizată sub îndrumarea profesorului Liviu Marin. Mihai, fost olimpic național la Matematică, a fost pasionat de când se știe de această disciplină pe care o definește acum drept „vocație”, a început să lucreze la elaborarea lucrării de cercetare imediat ce a terminat cu licența, iar acum, tânărul doctorand al UB elaborează o teză în același domeniu de cercetare: „Problemele inverse”, în paralel cu activitatea didactică.
În cadrul celei de-a treia Gale a Premiilor Senatului Universității din București, desfășurată la finalul anului 2019, Mihai Bucătaru a câștigat premiul pentru „Cea mai bună lucrare de disertație în domeniul Științe exacte și Inginerie”. În cele ce urmează, ne va vorbi despre această provocare profesională, despre planurile sale de viitor, dar și amintirile pe care le-a adunat după ce a participat la toate olimpiadele naționale de matematică, chiar Mihai Bucătaru.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București, mai ales că v-ați autopropus pentru această distincție?
Mihai Bucătaru: Este a doua oară când particip la această competiție, prima oară a fost acum doi ani, atunci când însuși coordonatorul lucrării mele de licență, prof. univ. dr. Liviu Marin, mi-a propus să candidez pentru cea mai bună lucrare de licență. Experiența anterioară și rezultatul bun obținut m-au motivat să concurez și la această ediție.
R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
M.B.: M-am bucurat mult, desigur, a fost o confirmare nu numai a faptului că am pornit pe o direcție bună de cercetare, dar și o reconfirmare că domeniul meu de interes, matematica aplicată, este un domeniu de bază și cu impact în cadrul mai larg al știintelor exacte și inginerie.
R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
M.B.: Evenimente precum aceste premii, ale Senatului UB, mi se par foarte utile întrucât reunesc oameni pasionați de munca lor de predare și cercetare din domenii foarte diverse. O astfel de lărgire a orizontului nu poate fi decât benefică, cred că ar fi o idee bună să avem mai multe astfel de evenimente pluridisciplinare.
R.: Cum ați descrie, pe scurt, domeniul dumneavoastră de cercetare?
M.B.: Abordarea standard în modelarea matematică a fenomenelor din jurul nostru este următoarea: observând cauzele unui proces, se studiază efectele produse de cauzele respective. În practică, întâlnim foarte multe cazuri când nu putem folosi această abordare, întrucât de cele mai multe ori noi putem observa doar efectele unui fenomen, neavând nicio informație despre cauzele acestuia. Domeniul meu de cercetare, „problemele inverse”, presupune o abordare diametral opusă față de cea clasică, inversă: observând efectele unui fenomen și folosind măsurători suplimentare alese potrivit, am încercat să identific cauzele problematicii expuse.
R.: Lucrarea dumneavoastră de disertație reprezintă un studiu complex al aplicării metodei diferențelor finite (FDM) la rezolvarea unor probleme directe si inverse asociate ecuației de difuzie-transport anizotropă în domenii 2D. Ce deschidere există spre acest domeniu în spațiul românesc, dar și în cel european sau chiar global și cum ați putea explica pentru publicul larg posibilele aplicații ale acestei cercetări?
M.B.: Problemele inverse sunt un domeniu popular la nivel global, am avut ocazia să prezint rezultatele obținute în lucrarea de disertație la un workshop internațional în Belgia, unde am fost plăcut impresionat de comunitatea de cercetători pasionați de acest domeniu, util în modelarea matematică a unor probleme reale.
Pentru a ilustra o posibilă aplicație a rezultatelor obținute în lucrare, să ne imaginăm că vrem să determinăm temperatura în fiecare punct al unui corp alcătuit dintr-un material (an)izotrop (căldura se poate propaga diferit în funcție de direcție) și care conține o cavitate greu accesibilă sau chiar inaccesiblă. Rezolvarea problemei inverse ne ajută să obținem o aproximare a temperaturii plăcii în jurul cavității, la care nu avem acces, folosindu-ne doar de măsurători asupra temperaturii și a fluxului de temperatură făcute pe laturile exterioare ale corpului.
R.: Fiind o lucrare de disertație complexă, atât cu o parte teoretică solidă, cât și cu una practică, aplicativă, a necesitat destul de mult timp pentru documentare și pentru a fi adusă la forma finală. Când ați început să lucrați la această teză și ce dificultăți ați întâmpinat?
M.B.: Lucrarea de disertație a fost o continuare naturală a rezultatelor obținute în lucrarea de licență, aș putea spune că am început să lucrez la ea de îndată ce am terminat lucrarea de licență și am început masterul. Au fost multe momente dificile în obținerea rezultatelor din teză, însă adevărata provocare a fost organizarea acestora într-o lucrare bine structurată și intuitivă, dificultate peste care am reușit să trec cu bine până la urmă mai ales mulțumită sfaturilor, corecturilor și răbdării profesorului îndrumător.
R.: Lucrarea dumneavoastră cu titlul „Finite-Difference Methods for Direct and Inverse Problems Associated with the 2D Anisotropic Diffusion-Transport Equation”, realizată sub îndrumarea profesorului Liviu Marin, a avut parte de o receptare pozitivă. De exemplu, coordonatorul dvs. a specificat că reprezintă „primul studiu de acest de acest fel, cu un potentțial foarte mare de publicare într-o revistă din fluxul științific internațional, cu o mare oportunitate de extindere în diverse direcții. V-ați gândit deja la o posibilă continuare a acesteia sau chiar la o viitoare lucrare doctorat?
M.B.: Desigur, lucrarea este trimisă spre publicare și momentan sunt înscris în cadrul Școlii Doctorale de Matematică din cadrul Universității din București, unde lucrez sub îndrumarea domnului profesor Liviu Marin la o teză de doctorat pe tema problemelor invese, dezvoltând rezultatele obținute până acum.
R.: Pe lângă sesiunile de comunicări și conferințele la care ați participat în timpul studiilor de licență, ați fost, în timpul liceului, și la Olimpiada Națională de Matematică organizată anual, la care ați câștigat, numeroase premii, cât și al concursuri internaționale. Cât de important a fost pentru dumneavoastră, personal, dar și profesional, faptul că ați participat la toate aceste competiții ?
M.B.: Olimpiadele și concursurile au fost printre cele mai frumoase experiențe din timpul liceului, prin intermediul lor am vizitat mare parte din orașele țării și am interacționat cu oameni deosebiți de peste tot, legând prietenii care și astăzi stau în picioare. Pot spune că această experiență a avut un rol decisiv în alegerea facultății și a carierei viitoare.
R.: Ce ați recomanda unui viitor student al Facultății de Matematică? Ce v-ar fi plăcut să știți înainte să urmați această facultate?
M.B.: Este o facultate care te învață să lucrezi cu concepte cât se poate de generale, concepte care pot fi transmise mai departe viitoarelor generații printr-o carieră în învățământ, pot fi dezvoltate printr-o carieră în cercetare, sau pot fi cu ușurință transpuse în numeroase domenii din industrie precum IT-ul sau finanțele. Un viitor student al Facultății de Matematică are o paletă destul de largă de opțiuni. Prin urmare îmi este greu să ofer o altă recomandare generală în afară de cea de a fi deschiși și dispuși să experimenteze toate oportunitățile oferite de această facultate. De exemplu, în momentul în care m-am înscris la Matematică, eram ferm convins că voi lucra în industrie, însă după ce am descoperit predatul, mi-am dat seama că aceasta este profesia pe care vreau să o practic toată cariera.
R.: Aveți mentori printre profesorii dvs.? În ce fel ați reușit să dezvoltați o astfel de legătură și cât de importantă este existența modelelor în viața unui tânăr?
M.B.: Da, indubitabil, da! Găsirea unui mentor care să mă introducă în lumea cercetării și a predatului a fost una din așteptările mele principale de la facultate și pot spune că mi-a fost îndeplinită din plin prin intermediul îndrumătorului meu, prof. univ. dr. Liviu Marin.
R.: În încheiere, vă rugăm să ne spuneți ce planuri aveți în viitor legate de parcursul profesional, continuarea studiilor și propria dezvoltare intelectuală. Un număr foarte mare de studenți și masteranzi aleg să își continue studiile în universități prestigioase din afara țării. Dumneavoastră, în schimb, ați ales, până în acest moment, doar spațiul românesc. Ce v-a motivat să vă aprofundați studiile la Universitatea din București? V-ați gândit și la posibilitatea de a studia în străinătate, având în vedere că matematica reprezintă un limbaj universal în cele din urmă?
M.B.: Desigur, studiul și colaborarea cu oameni din afara țării mi se pare esențial pentru dezvoltarea mea atât profesională cât și personală, experiențele dobândite prin intermediul bursei Erasmus+, vizitele de cercetare și conferințele m-au ajutat foarte mult până acum și doresc în continuare să particip la cât mai multe astfel de evenimente. Am ales să aprofundez studiile la Universitatea din București motivat profesional de faptul că Facultatea de Matematică și Informatică mi-a oferit mentorii necesari pentru a mă putea dezvolta pe plan academic și personal. În plus, România este o țară în care mă simt foarte bine.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
