Epidemiile în culturile lumii | Ciuma în cultura tradițională rromani – Delia Grigore

ilustrație știre epidemii cultura rroma

 

Publicat pe 21 iulie 2020 in Vocea experților UB - COVID 19, Epidemiile în culturile lumii, Actualitate, Știri

Epidemiile în culturile lumii | Ciuma în cultura tradițională rromani – Delia Grigore

Falsul nume dat rromilor –  acela de „ţigan”, care, în limba rromani, nu există și cu care începe istoria stereotipurilor negative despre rromi, se referea, la prima sa atestare, în Imperiul Bizantin, la o grupare considerată eretică de către sistemul religios ortodox. Termenul provine din greaca medie, din “athinganos” sau “athinganoy“, înţelesul fiind acela de “păgân”, “de neatins” sau “impur” și desemnează un grup de persoane considerate vrăjitori, cititori în stele și în palmă, prezicători și cunoscători ai limbii animalelor. “Cea dintâi referire privind prezenţa rromilor în Constantinopol vine, cel mai probabil, din textul hagiografic georgian: Viaţa Sfântului Gheorghe Ancoritul, scris la Mănăstirea Iberon de pe Muntele Athos, în jurul anului 1068”. Opera relatează cum împăratul Constantin Monomachus, în anul 1050, bolnav fiind de ciumă, “a invocat ajutorul poporului samaritean, descendenţi ai lui Simon Magicianul, numiţi athingani, notorii pentru preziceri şi vrăjitorii”, cu rugămintea de a distruge, prin vrăjitorie, animalele sălbatice din Parcul Philopation, bănuite a fi vinovate de îmbolnăvirea sa[1]. Iată, așadar, cum, în mentalul colectiv nerrom, rromii sunt portretizați stereotip, încă de la primele atestări, ca vrăjitori, având inclusiv capacități de a distruge ciuma.

În cultura tradiţională rromă există numeroase reprezentări ale supranaturalului, majoritatea personificări ale binelui sau ale răului, între reprezentările maleficului aflându-se şi bolile, faţă de care s-au dezvoltat forme de protecţie ce ţin de utilizarea denominaţiei lor în limba rromani: eufemismul lingvistic (numirea bolii cu un nume mai frumos) şi tabu-ul lingvistic (numirea bolii cu un alt nume decât al ei). De pildă cancerul şi bolile sexuale sunt numite “зungalo nasvalipe” (boală urâtă / rea), iar, după ce s-a vorbit despre bolnav, trebuie să se spună: Othe lesθe! (La el, acolo!).

Același tabu lingvistic se manifestă și în raport cu moartea, aceasta nefiind acceptată ca subiect de discuţie: a rosti numele morţii este considerat semn rău şi poate aduce nenorocire sau chiar moarte, deoarece cuvântul este văzut ca element creativ, capabil să modeleze realitatea după voinţa, chiar şi inconştient manifestată, celui care îl foloseşte. Eufemistic, moartea poate fi numită „i phuri” (bătrâna), „i jungali” (urâta), „i bengali” (diabolica), întotdeauna în chip de femeie vrăjitoare, de cele mai multe ori privită ca „biuji” (necurată) sau „bibahtali” (purtătoare de nenoroc).

La fel, rostirea numelui unei persoane moarte poate aduce strigoiul acesteia – „o ciohano” – care va lua pe cineva din familie şi îl va purta spre „o them e mulengo” (țara morților), de aceea mortul nu este numit cu numele lui, ci cu referire la poziţia sa în familie sau în comunitate („murro kak” – unchiul meu; „amaro şero” – conducătorul nostru) sau, pur şi simplu, printr-un substitut pronominal – „ou” (el).

Această viziune se bazează pe credinţa puternică a rromilor în noroc, şansă sau soartă – „baht” –, dar şi în nenoroc, ghinion, neşansă sau destin rău – „bibaht” –, alt subiect despre care nu este uşor şi nici bine de vorbit.

A evita să vorbeşti despre subiecte precum moartea sau boala este un mod de a te proteja pe tine, dar şi de a-ţi proteja familia şi comunitatea împotriva „bibaht”-ului. Aceasta pentru că boala are drept cauză principală acest „bibaht”, deseori provenit din încălcarea regulior purității sau dintr-un blestem.

În ceea ce privește combaterea bolilor, magia curativă / reparatorie / taumaturgică este principala armă, cu condiția să se afle în mâna inițiaților.

Un exemplu de descântec ursăresc este cel „de junghi”. Se pune apă într-o cană şi se descântă cu cuţitul în cana respectivă, după care se înfige cuţitul după uşă. Cu această apă se frecţionează zona unde se simte durerea şi se bea apă din cană de trei ori, iar cuţitul cu care s-a descântat va rămâne înfipt după uşă. Vraja, ca de altfel toate practicile magice de acest tip (reparatorii), are trei etape: purificare – junghiul va fi spălat de apă, inducţie – junghiul va fi tăiat de cuţit şi protecţie – junghiul se va duce şi va rămâne pe uşă, eliberându-l, astfel, de durere pe bolnav. Ceea ce este important de remarcat se referă la faptul că boala este îndemnată să iasă nu numai din trup, ci şi din suflet („Iar de sufletul lui X / Să nu te mai atingi”), răul fiind considerat a avea originea în spaţiul spiritual, ca rezultat al impurităţii, abia apoi transferându-se în plan fizic, epuizându-se astfel toate locurile unde acest rău s-ar putea ascunde.

În același spirit, al luptei magice cu boala, epidemia de ciumă nu putea lipsi din foclorul rrom. Povestea ursărească “Ciuma”[2] se vrea adevărată prin încadrarea sa istorică precisă: “Era în anul 1724 o mare molimă, de mureau pe drum și rrromi și de alte nații.”

Sentimentul rromilor nomazi față de molimă este frica, aceasta conducând la fugă (“Când văzură rromii că nu-i de șagă, se vârâră în căruțe ca să fugă din sat [și plecară].”) și, după o lungă și grea reflecție (“Să-l ducă mai departe cu ei, i-ar putea îmbolnăvi pe toți, să-l lase pe drum nu-i lăsa inima…”), la abandonarea unui bolnav, considerat incurabil, pentru a opri răspândirea molimei în interiorul comunității (“pe drum se îmbolnăvi un băiețandru de cincisprezece anișori. (…) În cele din urmă se hotărâră să-l dea jos [din căruță] și să-l abandoneze, că oricum o să moară, ca să nu răspândească ciuma printre ei.”).

Personajul cu potențial de a fi inițiat în lupta cu molima este sora celui abandonat, care demonstrează, dincolo de iubirea fraternă, devotament și un profund spirit de sacrificiu nu atât pentru a încerca vindecarea fratelui, cât pentru a onora cutumele funerare, ca ultim omagiu fratelui muribund și ca respect pentru familie (“rămân cu frățiorul meu, căci, de va muri, vreau să-l primenesc, să-l îmbrac și să-i pun o cruce”).

Într-o atmosferă tensionată, prielnică magiei, ce reunește elementele și spațiile primordiale (apă, foc, cer și pământ) – noaptea, la lumina lunii oglindite în apă, în jurul focului –, Ciuma apare personificată într-o bătrână cu copite de cal, care iese din apă și tremură de frig, așadar are nevoie de ajutor.

Inițierea fetei se produce prin trei probe: ajutorul voluntar pe care i-l oferă Ciumei, chemând-o lângă foc să se încălzească, moment în care bătrâna își dezvăluie natura demonică – picioarele cu copite de cal –; ajutorul solicitat – Ciuma îi cere fetei s-o treacă apa, iar fata, deși își dăduse seama cine este bătrâna sau tocmai de aceea, acceptă s-o ajute –; înfrângerea fricii și dialogul cu molima, prin care îi cere acesteia diminuarea greutății, obținând cointeresarea acesteia – în mijlocul apei, Ciuma se lasă grea pe spatele fetei, dar aceasta nu se sperie și o roagă să se lase mai ușoară, ca s-o poată trece apa, iar Ciuma acceptă să devină ușoară ca pana. Ușurarea Ciumei reprezintă un prim semn bun în direcția combaterii molimei.

Trecerea apei simbolizează trecerea pe celălalt tărâm, al morții, singurul loc de unde se poate lua leacul pentru ciumă, ca și cum fata, deja inițiată, trebuie să moară și să învie, aducând cu ea leacul cel magic. Ciuma însăși, fără ca fata sa-i ceară vreo răsplată pentru că a trecut-o apa, este cea care îi dezvăluie fetei leacul pentru molimă, așadar, pentru a avea efect, răsplata trebuie să fie oferită voluntar, așa cum fusese și ajutorul inițial acordat Ciumei de către fată. Leacul indicat de Ciumă, care îl vindecă pe fratele fetei, reunește puterea naturii ascendente, superioară tuturor celorlalte puteri (pomul) cu sacrul creștin (crucea de sub pom) și cu acel sacer ca blestemat sau impur (câcatul de câine din spatele crucii), ceea ce se practică fiind magia prin opoziţie (se face uz de un obiect care are exact atributele opuse celor care se vrea să fie induse prin vrajă), altfel spus impurul sacralizat care purifică sau vindecă. Vindecarea însă presupune revenirea din vis, așadar trezirea dintr-o altă realitate sau revenirea, pe pământ, din tărâmul morții., așadar învierea.

Devotamentul fetei față de fratele ei, dar mai ales față de cutumele funerare, puritatea fetei, eliberarea ei de frică, curajul de a o ajuta pe Ciumă să treacă în târâmul morții, deci să se elibereze, la rândul ei, de blestemul de a fi pe pământ pentru a ucide oamenii, au condus nu numai la salvarea fratelui fetei de la moarte, dar și la salvarea întregii omeniri de molimă (“Iar de acum înainte nu vom mai avea parte de ciumă!”).

În felul acesta, prin magia practicată în urma inițierii unei fete pure, cultura tradițională rromani învinge Ciuma.


Articol semnat de lect. univ. dr. Delia Grigore, cadru didactic al Departamentului de Hungarologie, Studii Iudaice şi Rromani al Facultății de Limbi și Literaturi Străine a UB.


Bibliografie:

[1] Fraser, Angus M., 1992, The Gypsies, Oxford, Blackwell Publishers, p. 46.

[2] Costică Bățălan, “Rromane taxtaja. Nestemate din folclorul rromilor”, Editura Kriterion, București-Cluj, 2002, p. 158.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services