fbpx

Epidemiile în istorie | „Ciuma din Atena”: Un Stat, un corp – Alexandra Lițu

Epidemiile în istorie | „Ciuma din Atena”: Un Stat, un corp – Alexandra Lițu

Vechii greci, și între toți, Atenienii, sunt în mod curent evocați drept inventatori ai democrației și eroi fondatori ai modelului politic occidental. Dreptul de vot, egalitatea în fața legii, dreptul la cuvânt, colegialitatea și limitarea în timp a funcțiilor elective, decizia publică, controlul activității la ieșirea din funcție sunt în fapt simptomele descoperirii unui secret.

Acest Secret al Statului funcțional, ca să îl parafrazez pe istoricul latin Tacitus cu al său arcanum imperii  (secretul puterii imperiale), este pentru Atenienii secolului al V-lea î.Ch. nu descoperirea, ca ulterior la romani, a faptului că legiunile pot sa creeze un împărat oriunde altundeva decât la Roma, ci a opusului ei, anume că patima pentru putere trebuie temperată de chingile instituțiilor. Două pericole gemene, marile spaime ale democrației, pândesc buna funcționare a instituțiilor. De o parte, este strălucirea socială personală, semn al unei pofte nemăsurate (hybris) care se poate oricând converti politic în tiranie. De cealaltă parte, este destrămarea armoniei politico-sociale de către indivizi înhăitați în facțiuni politice violente asmuțite una împotriva alteia. Materializarea pericolelor se numește stasis (discordia politică) și este o nosos, o boală nedefinită, dar care afectează întreaga cetate ; întruchiparea celor două pericole gemene  este, de cele mai multe, conducătorul nevrednic.

În realitate, în secolele de experimentare instituțională care preced democrația, imaginile suferinței comunității de cetățeni văzută ca un corp sunt suficient de maleabile pentru a fi mânuite și de vocile aristocratice mai îndârjite, și de vocile mai moderate. Cetatea din care a fost alungat este o ființă vie pentru aristocratul Theognis, a cărui implicare politică a dus la exilul său din Megara. Theognis își deplânge cetatea care nu mai este în mâna celor buni prin rang și caracter, ai săi aristoi. “Cetatea este grea”, îi spune el mai tânărului și iubitului său Kyrnos, și pe punctul de a naște un om care va pedepsi tumultul din treburile publice pricinuit de amestecul și insolența celor nevrednici care nu-și mai știu locul ce li se cuvine și care, prin nedreptatea lor, vor împinge cetățenii spre stasis  (39-52).

Legislatorul Solon devine arhonte în Atena sfârșitului de secol VI, spre a vindeca rănile produse de nedreptate și de abuzurile împotriva cetățenilor care mergeau până la vinderea acestora ca sclavi din cauza datoriilor. El însuși ar fi întreprins, după tradiție, o călătorie în Creta, vechi tărâm al înțelepciunii juridice, unde ar fi fost învățat cum să pună în poeme cântate măsurile legislative pentru ca cetățenii, sub vraja muzicii, să le accepte mai ușor spre binele lor. Nu știm dacă trecerea sa prin Creta este reală, dar creațiile sale poetice s-au păstrat parțial până în zilele noastre, și avem rara ocazie de a putea analiza inițiativele unui legislator alături de compozițiile și percepțiile sale despre propria sa activitate legislativă.  Eunomia, buna rânduială, dată peste cap de Nedreptate va fi răzbunată de Dreptatea  însăși, o forță divină activă, care le va aplica ineluctabil cetățenilor, ca unui corp închegat, “o rană”, spune Solon într-unul dintre poemele sale (4.17).

“Cetatea bolind de discordie”  este o definiție culturală explicită care funcționează și în mâinile istoricilor, și ale marilor tragici în secolul al V-lea. O regăsim în descrierea situației politice a Miletului, cetatea de la care se aprinsese scânteia conflictelor dintre greci și perși. Miletul este este o “cetate care bolise de discordie”, cum scrie Herodot, istoricul Războaielor Medice, el însuși plecat din cetatea sa de baștină, Halicarnas din Asia Mică (Turcia de azi), în urma unor conflicte politice (5.28). O regăsim în vremea Războiului Peloponesiac, când, la Atena, tragedia se dovedește a fi cadrul în care este explorată în profunzime o atare definiție culturală. În 416, Euripide prezintă publicului atenian piesa Herakles Mainomenos, “Herakles, pradă nebuniei”. Numai că nu doar Herakles este cuprins de nebunie în piesă, ucigându-și soția și copiii, ci întreaga cetate manifesta deja, la sosirea lui Herakles, o suferință fizică, o nosos, provocată de o stasis care dusese la uciderea familiei cârmuitoare din cetatea Theba. O interpretare modernă interesantă (Jennifer Clarke Kosak)  îl vede pe Herakles, nu numai ca victimă a zeiței Hera care îi stârnise nebunia, ci și ca victimă a stării contagioase de stasis care, la revenirea eroului în cetate, cuprinsese deja Theba.

Revenind la istorici, unele dintre cele mai celebrate pasaje ale istoricului atenian Tucidide sunt cele dedicate molimei care bântuie Atena în anii de după declanșarea Războiului Peloponesiac, episod mai larg cunoscut sub numele de “Ciuma din Atena”. Numeroși cercetători au considerat descrierea molimei  din Atena ca pe o prefigurare a descrierii teribilei stasis care va măcina comunitatea cetățenilor din Corcyra (Corfu de azi) în timpul aceluiași război și ale cărei tare se vor răspândi în lumea greacă. Cum arată cele două descrieri și analize ale lui Tucidide faptul că definiția umanității este condiționată de cultura politică, vom vedea într-o postare ulterioară.

Articol semnat de lect. univ. dr. Alexandra Lițu, cadru didactic al Departamentului de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei din cadrul Facultății de Istorie a UB.

Bibliografie:

Roger Brock, “Sickness in the Body Politic: Medical Imagery in the Greek polis”, in Valerie M. Hope and Eireann Marshall (eds.), Death and Disease in the Ancient City, London and New York, 2000, 24-34.

Roger Brock, Greek Political Imagery from Homer to Aristotle, London and New York, 2013.

Jennifer Clarke Kosak, “Polis nosousa: Greek Ideas about the City and Disease in the Fifth Century BC”, in Valerie M. Hope and Eireann Marshall (eds.), Death and Disease in the Ancient City, London and New York, 2000, 35-54.

John David Lewis, Solon the Thinker: Political Thought in Archaic Athens,London, 2006.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services