Epidemiile în istorie | Cruzimea Gripei Spaniole (1918-1920) – Vladimir Creţulescu

Epidemiile în istorie | Cruzimea Gripei Spaniole (1918-1920) – Vladimir Creţulescu


În ciuda denumirii sale, acest flagel gripal nu îşi are focarul iniţial în Peninsula Iberică. Denumirea încetăţenită se datorează circumstanţelor geopolitice ale momentului: în primăvara lui 1918 Primul Război Mondial era departe de a se fi încheiat, iar organele de presă ale ţărilor beligerante erau supuse cenzurii de război: le era interzis să relateze ştiri care ar fi putut demoraliza soldaţii şi populaţia civilă. În aceste condiţii, doar presa necenzurată a unei ţări neutre, precum Spania, a raportat răspândirea în spaţiul iberic a unei noi maladii ucigătoare. De aceea, publicul european şi mondial a considerat (iniţial) că noua gripă e un fenomen exclusiv spaniol, şi a denumit-o în consecinţă.

Aşa-numita gripă spaniolă a izbucnit, de fapt, într-o cazarmă din Kansas, în Statele Unite. În dimineaţa zilei de 4 martie 1918, Albert Gitchell, bucătar de popotă la Camp Funston, s-a prezentat la infirmierie plângându-se de durere în gât, febră şi dureri de cap. Istoria îl va consemna pe Gitchell ca fiind pacientul-zero al unei pandemii de o talie aproape fără precedent în analele umanităţii.

Cercetătorii în domeniul virusologiei cred că „gripa spaniolă” era, la origine, o gripă aviară. Suferind o serie de mutaţii, ea ar fi trecut pe neaşteptate bariera biologică de la păsări, la om. Purtată în jurul lumii de mişcările de trupe din ultimele luni ale Primului Război Mondial, gripa spaniolă a „măturat” planeta în trei valuri succesive. La nivelul anului 1918, populaţia mondială se ridica la aproximativ 1,8 miliarde de oameni. Între declanşarea sa la începutul lunii martie 1918 şi până la ultimele îmbolnăviri din martie 1920, gripa spaniolă a infectat 500 de milioane de persoane: aproximativ unul din fiecare trei locuitori ai planetei s-a îmbolnăvit. Din rândul celor infectaţi, gripa a făcut undeva între 50 şi 100 de milioane de victime.

Pentru a pune aceste cifre într-o altă perspectivă, 17 milioane de oameni au pierit în Primul Război Mondial, iar al Doilea Război Mondial avea să ucidă aproximativ 60 de milioane de oameni. Altfel spus, gripa spaniolă a ucis (mult) mai mulţi oameni decât prima conflagraţie mondială, probabil mai mulţi decât cea de a doua, şi e posibil să fi fost chiar mai ucigătoare decât ambele războaie mondiale la un loc.

Într-un interval de doar doi ani, între 2,5% şi 5% din populaţia lumii a pierit din pricina acestei pandemii. În întreaga istorie a omenirii, doar marea ciumă din secolul al XIV-lea se apropie de proporţiile dezastrului din 1918. Organizaţia Mondială a Sănătăţii îi rezervă gripei spaniole dramatica distincţie de a fi fost „cea mai devastatoare răbufnire a unei maladii infecţioase înregistrată vreodată”.

Unul dintre aspectele cele mai tragice ale acestei molime este faptul că făcea victime cu precădere în grupa de vârstă 20 – 39 de ani: răpunea tineri cu sănătatea robustă, aflaţi în plină putere. Boala îi afecta în mod disproporţionat pe bărbaţii tineri, femeile fiind foarte expuse doar în cazul în care erau însărcinate – situaţie în care infecţia ducea la avort spontan, şi adesea, la decesul mamei şi al fătului. Vârful mortalităţii s-a înregistrat la persoanele aflate în jurul vârstei de 28 de ani. Piereau oamenii cei mai dinamici: soldaţii întorşi de pe front, tinerii taţi, tinerele mame, stâlpii şi speranţa societăţii.

În acest sens, pictorul austriac Egon Schiele ne-a lăsat o mărturie mută a cruzimii bolii, sub forma unui tablou neterminat, intitulat „Familia”. Pictura îl reprezintă pe autor, alături de soţia sa Edith şi de copilul lor, înfăţişat ca nou-născut. În realitate, atunci când a fost zugrăvit tabloul, Edith, care era însărcinată în şase luni, tocmai murise de gripă; copilul din pictură nu a mai apucat să se nască, pierind şi el în pântecele mamei. La trei zile după moartea soţiei, Schiele însuşi a fost răpus de boală, lăsând neterminat tabloul unei familii ce nu avea să fie. Artistul avea 28 de ani.

Gripa spaniolă se manifesta uneori subit, fulgerător, iar bolnavul era cel mai contagios cu una-două zile înainte de prima prezentare a simptomelor. Aşadar atunci când un membru al familiei cădea brusc din picioare, toţi ceilalţi ştiau aproape sigur că sunt, la rându-le, infectaţi. Dacă treceai cu bine prin ordalia bolii, atunci ţi se mai rezerva, totuşi, o ultimă cruzime. Ştim că virusul provoca o inflamare a nervului optic, astfel încât, chiar şi vindecat, pacientul nu mai putea percepe culorile la fel de pronunţat ca înainte: toate nuanţele şi tonurile lumii îi păreau şterse, spălăcite, bătând în cenuşiu.

Apoi mai era şi aspectul neuro-psihologic al maladiei: o depresie profundă îl însoţea, adesea, pe convalescent pe drumul recuperării. Atunci când pictorul norvegian Edvard Munch a pus pe hârtie rândurile de mai jos, pandemia se sfârşise, iar el se număra printre… fericiţii supravieţuitori:

„Într-o seară mă plimbam pe o cărare, cu oraşul într-o parte şi cu fiordul dedesubt. Mă simţeam obosit şi bolnav. M-am oprit şi am privit în depărtare, peste fiord. Soarele apunea, şi norii se făceau roşii ca sângele. Am simţit un ţipăt trecând prin natură; mi s-a părut că am şi auzit ţipătul.”

Articol semnat de lect. univ. dr. Vladimir Creţulescu, cadru didactic la Facultatea de Istorie a UB.

Bibliografie:

Crosby, Alfred, America’s Forgotten Pandemic: the Influenza of 1918, 2nd ed, Cambridge University Press, New York, 2003

Davis, Ryan A., The Spanish Flu: Narrative and Cultural Identity in Spain, 1918, Palgrave MacMillan, New York, 2013

Glezen, W.P., „Emerging infections: pandemic influenza”, Epidemiological Review, nr. 18/1996, pp. 64-76

Honigsbaum, Mark, Living with Enza: the Forgotten Story of Britain and the Great Flu Pandemic of 1918, Palgrave Macmillan, New York, 2009

Philips, Howard, David Killingray (eds), The Spanish Influenza Pandemic of 1918-1919: New Perspectives, Routledge, New York, 2003

Spinney, Laura, Pale Rider: the Spanish Flu of 1918 and How it Changed the World, PublicAffairs, Hachette Book Group, New York, 2017.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services