Epidemiile în istorie | Epidemia de tifos exantematic din România în perioada Primului Război Mondial. Partea 1: Origini și răspândire – Alin Ciupală

Epidemiile în istorie | Epidemia de tifos exantematic din România în perioada Primului Război Mondial. Partea 1: Origini și răspândire – Alin Ciupală


Intrarea României în Primul Război Mondial în vara anului 1916 era însoțită de un entuziasm enorm, de speranța realizării proiectului național român în forma sa maximă, România Mare.

Indiferent de simpatiile politice față de cele două partide care se succedau la guvernare, Liberal și Conservator, sau de atașamentele diferite față de Franța și Marea Briatnie, pe de o parte, Germania, pe de alta, românii doreau atingerea acestui obiectiv. Soluțiile erau diferite iar în 1916 a prevalat curentul pro-Antanta (Franța, Marea Britanie, Rusia, Italia), față de curentul pro-Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman, Bulgaria).

Entuziasmul și speranțele s-au năruit repede iar în mai puțin de două săptămâni ofensiva armatei române în Transilvania era oprită în urma dezastrului înfrângerii pe frontul de sud. Prinsă între două ofensive inamice, România se vedea ruptă în două părți.

Una, cu capitala la Iași, era grupată în jurul familiei regale române, a guvernului ales și a armatei, rămasă fidelă alianței cu puterile Antantei. Cealaltă, cu capitala la București, aflată sub ocupația militară a trupelor Puterilor Centrale, era condusă de o dublă administrație alcătuită din instituții ale ocupanților și de ministere ale unui guvern român pro-Puterile Centrale.

Toată perioada cuprinsă între intrarea țării în război și încheierea păcii în toamna anului 1918 poate fi înțeleasă precum o medalie cu două fețe. Pe de o parte, regăsim rezistența, lupta, speranța, sacrificiul, solidaritatea, datoria până la capăt. Pe de altă parte, în egală măsură, descoperim capitularea, înfrângerea, disperarea, lașitatea, dezertarea, depunerea armelor. Toate aceste părți s-au aflat atât în Moldova liberă, cât și în Muntenia ocupată.

Foarte repede, chestiunea militară a fost egalată dacă nu chiar depășită ca importanță de chestiunea sanitară. Efortul de război trebuia susținut în egală măsură atât pe front, cât și în zonele civile ne1afectate de operațiunile militare propriu-zise. În toamna anului 1916 și mai ales în geroasa iarnă 196-1917, un inamic nou a început să secere vieți, să provoace dezorganizare, panică și să amenințe însuși proiectul național prin puterea cu care a lovit: tifosul exantematic.

Tifosul este o boală foarte gravă, infecțioasă, deosebit de contagioasă și epidemică, foarte ușor de transmis în anumite condiții, precum igienă precară, subalimentație, mizerie, temperaturi scăzute. Microbul, agentul patogen al bolii este transmis prin intermediul paraziților, păduchi în special dar și purici, de aceea deparazitarea joacă un rol central în lupta împotriva acestei boli. Principalele metode de combatere a bolii sunt vaccinarea și izolarea bolnavilor.

Chiar dacă în Europa perioadelor mai vechi apăruseră epidemii de tifos sau, în tot cazul, a unora ale căror forme de manifestare păreau asemănătoare, în România boala, cel puțin la această dimensiune, reprezenta o noutate. Șocul a fost cu atât mai mare, ceea ce explică, mai ales în primele luni de manifestare a flagelului, măsurile timide adoptate.

Dacă la început s-a crezut că tifosul lovește doar în interiorul categoriilor sociale sărace, defavorizate, paupere, destul de repede s-a înțeles faptul că boala nu presupune o limitare socială, dimpotrivă, ea a lovit fără excepție bogați și săraci, oameni educați și ignari, femei, bărbați și copii, militari și civili, tineri și vârstnici, români și alogeni.

Boala a făcut ravagii mai ales în Moldova. Specialiștii au avansat până acum cifre diferite iar sursele nu ne pot da, în lipsa înregistrărilor clare, o statistică precisă. Numărul îmbolnăvirilor a fost între 600.000 și 800.000 de mii, iar al deceselor între 150.000 și 200.000. Constantin Kirițescu vorbește în lucrarea sa clasică despre participarea României la Primul Război Mondial de 300.000 de victime, cifră care credem că este exagerată. Nu avem date precise referitoare la categoriile de vârstă.

Cauzele care au determinat răspândirea rapidă a bolii și numărul mare de victime merită o discuție distinctă.

Articol semnat de prof. univ. dr. Alin Ciupală.

Bibliografie:

Alin Ciupală, Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Iași, Editura Polirom, 2017

Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919, 3 vol., București, Editura Casei Școalelor, 1922-1923

Primul Război Mondial. Studii, articole, eseuri (Corneliu Pădurean, Eugen Ghiță coordonatori), Arad, Editura Gutemberg Univers, 2016

Radu Tudorancea, Frontul de acasă. Propagandă, atitudini și curente de opinie în România Primului Război Mondial, București, Editura Eikon, 2016

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services