Epidemiile în istorie | O epidemie uitată. Holera, România și al Doilea Război Balcanic din 1913 – Alin Ciupală

Epidemiile în istorie | O epidemie uitată. Holera, România și al Doilea Război Balcanic din 1913 – Alin Ciupală

Cel de al Doilea Război Balcanic izbucnea la sfârșitul lunii iunie 1913 în momentul în care Bulgaria ataca prin surprindere două foste state aliate în Primul Război Balcanic încheiat cu un an înainte, Serbia și Grecia. Conflictul, urmărit cu mare interes de toate Marile Puteri europene care aveau propriile interese și obiective strategice, demonstra din nou forța proiectelor naționale balcanice, divergente unele față de altele.

Foarte repede, România a decretat mobilizarea generală și a intrat în acțiune de partea alianței anti-bulgare. Cel care a luat decizia a fost regele Carol I, principalul actor al construirii politicii externe a regatului român în toată epoca anterioară. Aflat la o vârstă înaintată, marcat de probleme serioase de sănătate, regele și-a dorit probabil un act final de domnie glorios și și-a asigurat un triumf sigur deoarece Bulgaria, aflată în fața unei forțe militare copleșitoare, nu putea câștiga sub nicio formă războiul.  În plus, guvernul era deținut de Partidul Conservator, condus formal de Titu Maiorescu, prim-ministru în exercițiu și deținător și al portofoliului Ministerului Afacerilor Străine.  Față de rege, Maiorescu era cu totul supus din dorința, mai veche de altfel, de a fi pe placul suveranului. Eminent intelectual, creator de școală, profund gânditor, neobosit animator al vieții culturale și publice, fermecător vorbitor, charismatic profesor universitar, Maiorescu era dominat, ca mulți alți intelectuali remarcabili ai epocii, de sentimentul copleșitor al slujirii puterii pe care regele Carol o întruchipa. În aceste condiții, primul ministru nu a putut echilibra aspirațiile de mărire regională ale regelui iar aventura balcanică era pregătită și putea începe.

Vara anului 1913 a schimbat însă această derulare a faptelor, din mai multe motive și nimeni nu se gândise la dezastrul care urma să vină.

Corpul militar mobilizat însuma 437.000 de militari ai armatei de operații și aproximativ 100.000 de milițieni. Dimensiunea mobilizării demonstra anvergura proiectului politic. Foarte repede, în mai puțin de o săptămână, 8 divizii de infanterie și 2 divizii de cavalerie treceau Dunărea (Fig. 2, Fig. 3) și reușeau să pătrundă adânc pe teritoriul bulgar, întâmpinând o slabă rezistență din partea trupelor bulgare, surprinse de amploarea ofensivei românești. Comandantul general al trupelor era principele moștenitor Ferdinand, secondat de mai mulți generali, printre care generalul de divizie Alexandru Averescu, șeful Statului Major al armatei de operațiuni.

La fel de repede au apărut și problemele. În primul rând, liniile de aprovizionare au rămas în urma trupelor care avansau mult mai rapid, ceea ce i-a determinat pe militari să găsească soluții pe cont propriu. Așa au apărut tensiunile dintre cuceritori și cuceriți, aceștia din urmă fiind expuși abuzurilor. Temperaturile foarte ridicate au complicat situația și au dezvăluit un inamic teribil care a amenințat să anuleze victoria apropiată: holera.

Epidemia de holeră s-a extins foarte repede în rândurile unităților românești combatante în primul rând deoarece comandanții nu au luat niciun fel de măsuri în momentul declanșării bolii. Holera se manifesta în Bulgaria în momentul avansării trupelor române iar sursele de contaminare au fost apele infectate. A lipsit și asistența medicală specializată, unii dintre ofițerii rezerviști mobilizați au relatat în amintirile lor despre mai marea atenție acordată cailor cavaleriei decât trupei.

Autoritățile militare pur și simplu nu au luat în calcul posibilitatea izbucnirii unei asemenea epidemii, cu toate că, încă din 1911-1912, rapoarte diplomatice trimise de la Sofia la București menționau starea sanitară precară existentă mai ales în satele bulgărești.

La rândul lor, autoritățile civile erau interesate în primul rând de chestiunile politice, nu de cele sanitare, în special de reglementarea păcii care trebuia să aducă României câștigurile pentru care intrase în război. Drept urmare, problema holerei nu a devenit o prioritate, nu a fost tratată de timpuriu și cu mijloace eficiente.

Tratatul de pace semnat la București pe 10 august 1913 oferea României victoria și un teritoriu din sudul Dobrogei alcătuit din județele Durostor și Caliacra. Bulgaria era obligată să accepte concesii teritoriale și față de ceilalți învingători. În paralel însă, epidemia de holeră marca fața neagră a succesului: peste 11.500 de militari români îmbolnăviți din care peste 1.600 nu au reușit să supraviețuiască. Dacă operațiunile militare propriu-zise provocaseră câteva zeci de victime dintre millitarii români, sub o sută, holera ucisese nemilos.

În plus, apăruse și un alt pericol, mult mai grav, reprezentat de riscul contaminării populației românești de trupele în retragere. Soluția salvatoare a venit din organizarea unui sistem de carantină și de tratare a militarilor bolnavi pe un aliniament paralel cu Dunărea, pe teritoriul românesc. Cea care l-a organizat a fost principesa moștenitoare a tronului Maria, viitoarea regină. Ea a mobilizat doamnele din aristocrație și burghezie care au organizat spitale de campanie, centre de carantină și de refacere, s-au îngrijit de repartizarea medicamentelor și alimentelor necesare, au sprijinit asistența medicală specializată.

Această experiență s-a transformat într-un model pe care regina Maria l-a replicat, la o cu totul altă dimensiune, în timpul Primului Război Mondial. Propaganda românească se ocupa în tot acest timp de alte subiecte, mai ales mobilizarea și victoria, miile de victime ale epidemiei aduse de război și ignorate de autoritățile vremii au rămas numai în preocupările istoricilor.

Fig. 1. Carte poștală ilustrată, Editura Horovitz, București, ilustrator Ary Murnu, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Fig. 2. Trecerea Dunării în 1913. Carte poștală fotografică, Editura Camara, București, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Fig. 3. Carte poștală fotografică, Editura Camara, București, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Fig. 4. Trupe românești în Bulgaria în 1913. Carte poștală fotografică, Editura Camara, București, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Fig. 5. Bucătărie improvizată. Carte poștală fotografică, Editura Camara, București, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Fig. 6. Situația populației civile în Bulgaria, 1913. Carte poștală fotografică, Editura Camara, București, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Fig. 7. Utilizarea unor surse de apă neverificate. Carte poștală fotografică, Editura Camara, București, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Fig. 8. Carte poștală fotografică, Editura Camara, București, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Fig. 9. Propaganda politică în 1913. Carte poștală ilustrată, Editura Șaraga, București, ilustrator Ary Murnu, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Fig. 10. Propaganda românească în 1913. Carte poștală, tehnică mixtă, Editura Șaraga, București, originală, necirculată, 1913 (colecția autorului).

Articol semnat de prof. univ. dr. Alin Ciupală, cadru didactic al Facultății de Istorie a UB.

Bibliografie:

Dimiu, Dimitrie, Amintirile unui rezervist. Note și impresii din campania anului 1913, București, Editura Minerva, 1914

Jelavich, Barbara, History of the Balkans. Twentieth Century, vol 2, Cambridge University Press, 1983

Zbuchea, Gheorghe, România și războaiele balcanice 1912-1913. Pagini de istorie sud-est europeană, București, Editura Albatros, 1999

Close Popup
Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Google Analytics
Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Save
Accept all Services