„Este important pentru studenți să știe că profesorii au încredere în ei” – interviu cu dr. habil. Mihaela Simionescu, cadru didactic la FAA

„Este important pentru studenți să știe că profesorii au încredere în ei” – interviu cu dr. habil. Mihaela Simionescu, cadru didactic la FAA

În cadrul celei de-a cincea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2021, dr. habil. Mihaela Simionescu, cercetător științific II și cadru didactic la Facultatea de Administrație și Afaceri a Universității din București, a câștigat premiul pentru Profesorul asociat al anului în domeniul Științelor Sociale. În prezent, laureata predă cursuri și seminarii de Serii de timp, Modele matematice în asigurări, Statistică macroeconomică, Sistemul Conturilor Naționale.

Despre provocările carierei academice, interacțiunea cu studenții, precum și despre ambițiile și planurile de viitor în cercetare și importanța unor mentori ne vorbește în rândurile următoare chiar Mihaela Simionescu.

Reporter: Ce v-a motivat să concurați la cea de-a cincea ediție a Premiilor Senatului Universității din București?

Mihaela Simionescu: În primul rând, am fost motivată să concurez la această ediție a Premiilor Senatului Universității din București de rezultatele obținute la concursurile anterioare organizate la nivel național și internațional. Dintre premiile naționale aș dori să amintesc doar două, pentru care sunt recunoscătoare celor care m-au încurajat la începutul carierei mele în cercetare: Premiul ,,Nicolas Georgescu Roegen” al Academiei Române (2015) și Premiul II la concursul ,,Tineri cercetători în știință și inginerie”, ediția a VII-a, organizat de prof. univ. dr. Rada Mihalcea (Universitatea Michigan, SUA) în colaborare cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca (2021). În al doilea rând, participarea la astfel de concursuri este o practică uzuală în mediul academic, deși, personal, nu m-am gândit că voi câștiga premiul pentru Profesorul asociat al anului, întrucât mă identific mai mult cu profesia de cercetător științific.

R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu? În opinia dumneavoastră, inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe?

M.S.: Acest premiu neașteptat a fost pentru mine o încurajare pentru a mă dedica mai mult carierei didactice, pentru a împărtăși studenților mei din experiența acumulată în aproape 12 ani de cercetare științifică. Inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București sunt bine-venite din cel puțin două puncte de vedere. Scopul nostru nu cred că este ,,să colecționăm premii” pentru a câștiga prestigiu social. În primul rând, pentru câștigători aceste premii sunt o validare a muncii depuse de-a lungul multor ani și, în același timp, o stimulare pentru a continua drumul pe care ni l-am ales, drum care de multe ori este presărat cu multe obstacole ce ne duc uneori aproape de renunțare. În al doilea rând, câștigătorii pot deveni modele pentru cei care vor să urmeze o carieră academică sau în alt domeniu, iar direcțiile lor de cercetare validate de comunitatea științifică reprezintă surse valoroase de inspirație ce pot susține indirect procesul de inovare.

R.: Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai bun mod de a menține atenția studenților pentru partea academică, fie că vorbim de cursuri sau de seminarii și ce dificultăți ați întâmpinat în predarea online? Cum a fost revenirea la cursurile față în față?

M.S.: Cred că atenția studenților se poate menține dacă legăm partea academică de nevoile lor concrete. O etapă importantă din parcursul lor educațional este susținerea lucrării de licență. De aceea, pe de o parte, am încercat să ofer recomandări generale legând conținutul disciplinelor pe care le predau de partea de cercetare necesară în cadrul lucrărilor de licență. Pe de altă parte, am încercat să am o discuție individuală cu cât mai mulți dintre studenți și să ofer fiecăruia câteva repere de cercetare pe tema concretă aleasă de ei pentru lucrarea de licență. Pe lângă îndrumarea pentru elaborarea lucrării de licență, am încercat, pe cât posibil, să leg conținutul disciplinelor predate de cerințele angajatorilor în domeniu și de problemele practice cu care ei se pot confrunta la locul de muncă.

Mult mai solicitantă a fost menținerea atenției doctoranzilor din străinătate într-un sistem educațional orientat spre performanță. Totodată, această provocare s-a transformat într-o oportunitate de învățare pentru mine, întrucât am fost solicitată să ofer îndrumare doctoranzilor nu numai pentru aplicarea unor metode statistice noi, ci și pentru a aprofunda realizările științifice recente dintr-un anumit domeniu. Ca profesor la Școala Doctorală de Inovare Socială a Universității Mykolas Romeris din Vilnius (Lituania), am intrat în contact cu doctoranzi din domenii diferite (de la matematică, biologie, chimie până la științele educației, economie, management). Toți erau interesați să aprofundeze metodele statistice pentru cercetarea științifică, dar am avut oportunitatea să am o perspectivă interdisciplinară asupra temele lor de cercetare. Am învățat de la doctoranzi din diferite țări că au nevoie să fie ascultați mai mult. Înainte de a li se impune o anumită direcție de cercetare, vor ca și opinia lor să fie luată în considerare. Au nevoie de multe argumente raționale pentru a se lăsa convinși de faptul că direcția indicată de îndrumător este cea mai bună. În cazul aplicării corecte a unor metode statistice argumentele sunt simple, dar alteori trebuie să înțeleg personalitatea lor puternică ce poate fi transformată într-o oportunitate pentru realizarea performanței în cercetare. Nu în ultimul rând, mulți dintre doctoranzii străini așteaptă un feedback pozitiv de la profesor, o certitudine că sunt pe calea bună, iar feedback-ul pozitiv îi motivează și mai mult să continue. Personal, îi susțin pe doctoranzi pentru a dobândi mai repede independența în cercetare, dar fără a minimiza importanța perioadei de formare sub îndrumarea unor mentori.

Presiunea de a publica în reviste de top pentru a accede la un post permanent în universitate este mult mai mare pentru doctoranzii din străinătate. Ei sunt pregătiți pentru a face performanță, cunosc bine cerințele sistemului, dar mulți dintre ei întâmpină dificultăți în gestionarea eșecului în cercetare. De aceea, am învățat că rolul îndrumătorului este și de a-i ajuta să depășească situațiile inerente de criză și de a-i încuraja să-și mențină un nivel ridicat al încrederii în sine.

În ceea ce privește a doua parte a întrebării, aș menționa că predarea online reduce mult interacțiunea cu studenții, iar instrumentele folosite pentru predare-învățare-evaluare nu au gradul maxim de eficiență. Au existat și probleme tehnice de conectare, iar unii dintre studenți au reclamat o creștere a nivelului de stres psihic. Revenirea la cursurile față în față a fost un prilej de socializare și de realizare a unui act didactic cu un grad mai mare de eficiență.

R.: Revenind la cariera dumneavoastră și la relația cu studenții, cum ați caracteriza generațiile actuale de studenți ai Facultății de Administrație și Afaceri? Cum a fost revenirea la cursuri după perioada pandemică, în care cursurile și seminarele s-au desfășurat online?

M.S.: Consider că avem încă studenți cu un mare potențial intelectual, care se pot afirma cu succes în cariera lor profesională viitoare, iar rolul profesorilor ca mentori este esențial. Studenții au nevoie nu doar de experiența noastră pentru a primi o îndrumare corectă, ci și de susținerea noastră în sensul valorizării lor. Este important pentru studenți să știe că profesorii au încredere în ei, că primesc din partea mentorilor lor suportul necesar pentru a-și depăși limitele inerente începutului de drum. Consider că profesorul nu se află pe o treaptă superioară, ci rolul său este de a empatiza cu studentul și de a conlucra pentru a atinge țintele academice necesare unei educații de calitate. Revenirea la cursuri după perioada pandemică a fost o oportunitate de îmbunățire a calității actului didactic printr-o mai bună interacțiune cu studenții, dar și un prilej de a socializa mai mult cu ei.

R.: Sunteți atât cadru didactic la Administrație și Afaceri a Universității din București, cât și cercetător afiliat Universității de Științe Sociale din Łódź, Polonia în domeniile de expertiză econometrie avansată și statistică macroeconomică, precum și evaluator granturi pentru competiții organizate de National Research Foundation (Ucraina) și National Science Centre (Polonia). Cum se împacă cele trei paliere, de predare, de cercetare și evaluare?

M.S.: Cred că cele trei paliere sunt intercorelate. Fiecare poate alege să acorde o importanță mai mare unuia dintre acestea. Eu am încercat să acord cea mai mare atenție cercetării, care m-a susținut atât în activitatea de predare, cât și în cea de evaluare de granturi. Mă străduiesc să valorific competențele dobândite în cercetare și în activitatea de predare, stimulându-i pe studenți să își formeze o gândire critică, să își dezvolte capacitatea de analiză și sinteză, dar și creativitatea. De asemenea, în evaluarea granturilor încerc să vin cu soluții constructive pentru îmbunătățirea cercetării, să propun aplicarea unor metode alternative mai bune, să accentuez necesitatea elaborării unor politici economice și sociale viabile pornind de la rezultatele empirice ale cercetării. Pe de altă parte, abordările din granturile evaluate îmi dezvoltă orizontul cunoașterii și îmi deschid noi perspective de cercetare.

R.: Ați colaborat în calitate de lector și cercetător la mai multe universități și centre de cercetare. Cum ați descrie aceste experiențe și de ce studenții ar trebui să valorifice astfel de oportunități precum burse și stagii de cercetare în străinătate?

M.S.: Sunt recunoscătoare mediului cercetării științifice din România și din străinătate, cu tot ceea ce presupune acesta (oameni, resurse, valori). Toate aceste elemente au contribuit la formarea mea profesională pe mai multe coordonate.

Ca director al Centre for Migration Studies din Praga, am oportunitatea de a lucra cu un grup de cercetători din mai multe țări. Dincolo de diferențele culturale, cercetarea științifică este un limbaj comun pentru noi, iar colaborările se concretizează sub forme diferite (organizarea de conferințe internaționale, sesiuni de training, propuneri de proiecte de cercetare, publicații în reviste de prestigiu etc.).

Am încercat să îmbin activitatea de cercetare din străinătate și cu cea didactică. Îndrumarea științifică a doctoranzilor străini a reprezentat pentru mine o oportunitate de a mă redescoperi ca profesor și mentor pentru studenți din țări diferite, cu sisteme de educație diferite. Din această experiență am avut multe de învățat și încerc, pe cât posibil, să aplic câteva repere ale sistemelor de educație din alte țări și în coordonarea științifică a doctoranzilor din România. Dincolo de avantajele sistemului de învățământ centrat pe performanță, în colaborarea cu doctoranzi din SUA, Spania și Lituania am învățat că este necesară o mai mare implicare a conducătorului de doctorat și a altor mentori pentru valorizarea studenților. În primul rând, pe lângă suportul științific, doctoranzii au nevoie de îndrumători care au încredere în capacitatea lor de a atinge performanța în cercetare. În al doilea rând, a fost o adevărată provocare pentru mine să le explic doctoranzilor străini că eșecul în cercetare face parte din viața oricărui cercetător. Respingerea unui articol trimis la mai multe reviste nu trebuie să fie un motiv de descurajare, ci un motiv în plus pentru a urmări îmbunătățirea calității cercetării. Dincolo de feedback-ul pozitiv al doctoranzilor străini, am învățat că scopul principal nu este acela de a urmări să fiu pentru ei un model de bun cercetător sau conducător de doctorat. Scopul meu este să îi îndrum cât mai bine atât pe partea științifică, cât și în ceea ce privește managementul carierei lor academice. De asemenea, eu însămi urmăresc perfecționarea pe tot parcursul vieții, iar dacă cineva consideră că pot fi un model pentru el, va prelua ceea ce consideră că este necesar.

Consider că studenții români trebuie să valorifice oportunități precum burse și stagii de mobilitate în străinătate pentru îmbunătățirea abilităților de cercetare, dar și pentru dezvoltarea unor relații profesionale necesare atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional. Personal, consider că studenții care au beneficiat de astfel de oportunități ar trebui să se întoarcă în România pentru a valorifica experiența dobândită în străinătate și a contribui la promovarea unor standarde înalte în mediul academic, dar adaptate sistemului românesc. Astfel de studenți/absolvenți pot fi promotori ai schimbărilor așteptate de societate și pot contribui la o vizibilitate mai mare a cercetării științifice românești la nivel internațional.

R.: Există, pe parcursul activității dumneavoastră, un moment pe care îl considerați ca având o relevanță deosebită în evoluția dumneavoastră profesională?

M.S.: Un moment de referință în dezvoltarea mea profesională a fost cel al alegerii unei cariere în cercetare în cadrul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române.

Alte momente relevante de-a lungul carierei profesionale sunt cele în care am reușit să îmbin abilitățile de cercetare cu cele didactice pentru o mai bună îndrumare a doctoranzilor mei. De asemenea, consider importante și momentele în care am observat progresul doctoranzilor mei atât în aplicarea metodelor statistice, cât și în managementul carierei individuale. Consider aceste momente din evoluția mea profesională mai importante decât cele legate de obținerea unui anumit premiu sau a unei anumite recunoașteri din partea comunității academice.

R.: Considerați că studenții ar trebui să fie implicați într-o măsură mai mare în diverse proiecte de cercetare?

M.S.: Da, dezvoltarea abilităților de cercetare trebuie să fie o prioritate pentru studenții noștri. În acest context, pe lângă pregătirea teoretică furnizată de studiul metodologiei cercetării, studenții își vor însuși într-o oarecare măsură și elemente legate de practica cercetării prin participarea la aceste proiecte, ceea ce îi va ajuta la elaborarea lucrării de licență și a disertației masterale. Mai mult, experiența din proiectele de cercetare va fi utilă studenților pentru a răspunde la cerințele angajatorilor. Lucrul în echipă alături de cadrele didactice cu experiență în cercetarea științifică îi va ajuta să-și descopere și să-și dezvoltate abilitățile de cercetare, iar unii dintre ei pot fi motivați să urmeze ulterior o carieră în acest domeniu.

R.: Ce sfat aveți pentru viitoarele generații de tineri care vor să urmeze Facultatea de Administrație și Afaceri?

M.S.: Facultatea de Administrație și Afaceri este o alegere bună, dar le-aș recomanda să își propună să ajungă specialiști foarte buni în domeniul lor, valorificând toate oportunitățile oferite de facultate pentru dezvoltarea lor pe toate planurile. Personal, i-aș încuraja pe unii dintre ei să ia în considerare și o posibilă carieră în cercetare. Avem nevoie de specialiști bine pregătiți în toate domeniile, inclusiv în cercetarea științifică.

Mulți dintre ei nu cunosc ce presupune acest domeniu, dar sunt convinsă că aflând mai multe informații se vor regăsi în această profesie. Cred că este important să înțeleagă faptul că cercetarea este mai mult decât o profesie, este, de fapt, ,,un mod de viață” pentru care există o puternică motivație interioară, o lume paralelă cu lumea reală care, în mod paradoxal, caută soluții la problemele lumii reale. Dincolo de programul flexibil, profesia de cercetător științific nu implică rutina unui loc de muncă obișnuit, ci oferă libertatea alegerii unor teme de cercetare care corespund noilor provocări în domeniul studiat.

,,Universul cercetării” nu se rezumă la producția științifică intrinsecă, ci oferă oportunități nebănuite pentru cei aflați la începutul carierei. Printre acestea, aș enumera doar câteva: dezvoltarea unor relații profesionale de colaborare cu profesori și studenți din țară și din străinătate în cadrul stagiilor de mobilitate, participarea la congrese și conferințe internaționale și implicarea în calitate de membru în activitățile asociațiilor profesionale internaționale.

Cred că în România este necesară o mai bună promovare și valorizare a profesiei de cercetător științific, dincolo de granițele stagiului doctoral, care este un prim contact asumat cu mediul cercetării. În acest sens, la Academia Română s-au realizat demersuri concrete menite să atragă tinerii care doresc să urmeze o carieră profesională în cercetarea științifică în cadrul institutelor de cercetare din țară.

 

 

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Close Popup
Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Google Analytics
Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Save
Accept all Services