Femeile în politica românească: subreprezentare și prejudecăți, cu Oana Băluță și Claudiu Tufiș, într-o nouă ediție a Întâlnirilor ICUB

Intitulată „Femeile în politica românească: subreprezentare și prejudecăți”, ediția cu numărul patru a Întâlnirilor ICUB îi are ca invitați pe specialiștii Oana Băluță și Claudiu Tufiș.

Punctul de pornire al acestei ediții a Întâlnirilor ICUB îl constituie contextul electoral al anului 2024 și cele patru noi runde de procese electorale care au loc din luna iunie până la finalul anului: alegeri europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare.

Și, dincolo de alte considerații de natură politică, ne aflăm și în 2024 față în față cu un fenomen acut și cu implicații serioase pentru felul în care arată societatea românească astăzi, dar despre care discutăm prea puțin. Și ne referim aici la subreprezentarea femeilor în politica românească.

În acest sens, i-am invitat pe conf. univ. dr. Oana Băluță, activistă feministă, specialistă în studii de gen și cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a UB, și pe conf. univ. dr. Claudiu Tufiș, specialist în științe politice și cadru didactic la Facultatea de Științe Politice a UB, să discutăm, riguros, argumentat și nuanțat, despre această temă complexă utilizând perspective diverse și complementare.

Și am discutat despre roluri de gen atribuite și internalizate, despre legitimitate și cultura partidelor politice, despre subreprezentarea femeilor și ce ne spune asta despre felul în care arată democrația românească, despre neglijarea unor teme esențiale precum sănătatea, educația și serviciile sociale, despre lipsa unei infrastructuri sociale corespunzătoare care să asigure echilibrul dintre muncă, familie și viața privată, despre raportul dintre drepturi formale și drepturi reale când vine vorba despre protecție împotriva violenței sau despre accesarea unor servicii elementare, precum întreruperea de sarcină.

• Care sunt, istoric și societal, motivele subreprezentării femeilor în viața politică românească?
• Cum a evoluat prezența femeilor în politica românească după 1990?
• Ce teme fie lipsesc, fie tind să nu primească atenția cuvenită pe agenda publică din cauza prezenței reduse a femeilor în viața politică?
• Ce ne spune acest fenomen despre cultura partidelor politice, dar și despre calitatea democrației românești?
• Dincolo de numărul redus al femeilor din politica românească, ce putem spune despre percepțiile cetățenilor cu privire la femeile din politică?
• Suntem oare înclinați să fim mai aspri în judecată cu femeile din politică decât cu colegii lor bărbați?
• Unde ne plasăm când vine vorba de reprezentarea femeilor în politică în raport cu alte țări din Uniunea Europeană?
• Cum ar putea evolua în continuare fenomenul? Avem motive de optimism sau dimpotrivă?

Despre toate acestea și despre alte teme la fel de importante, în cea de-a patra ediție a Întâlnirilor ICUB, Femeile în politica românească: subreprezentare și prejudecăți, cu Oana Băluță și Claudiu Tufiș.

Oana Băluță este conferențiar universitar doctor în cadrul Departamentului de Antropologie culturală și comunicare din Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, cu interese de cercetare pe gen, politică și mass media, reprezentarea politică a femeilor, mass media și democrație, violența de gen și noile mișcări sociale. Mai multe informații despre Oana Băluță sunt disponibile aici.

Claudiu Tufiș este conferențiar universitar doctor și director al Departamentului de Guvernare Comparată și Studii Europene la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, cu interese de cercetare în cultură politică, participare politică, studii electorale și metodologia cercetării. Mai multe informații despre Claudiu Tufiș sunt disponibile aici și aici.

Întâlnirile ICUB au fost concepute ca un cadru de discuție pentru teme relevante, abordate dintr-o perspectivă inter-, trans- și multidisciplinară. Ca atare, obiectivul principal al acestei serii de întâlniri și discuții este să releve caracterul caleidoscopic al unor fenomene și să contrazică, astfel, privirea unilaterală și marcată de certitudini asupra unor problematici sau evenimente.