La finalul anului 2023, în cadrul celei de-a șaptea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, conferința internațională OncoHub a fost desemnată „cea mai bună inițiativă civică” în domeniul Științele vieții și pământului.
Președinta proiectului este conf. univ. dr. Bianca Gălățeanu, cadru didactic și cercetător științific în Departamentul de Biochimie și Biologie Moleculară al Facultății de Biologie a Universității din București.
Domeniile sale principale de cercetare vizează bionanotehnologiile, biomaterialele, biopsiile lichide, oncologia, medicina regenerativă și tehnologia tumor-on-chip microfluidic.
Despre conferința OncoHub, în care specialiști din țară și din străinătate se întâlnesc pentru a-și împărtăși cunoștințele și pentru a discuta cele mai recente descoperiri și rezultate din această zonă de cercetare, elementele de noutate ale celei de-a IV-a ediții care se va desfășura în perioada 21-23 noiembrie 2024, sprijinirea financiară a activității de cercetare pentru tineri rezidenți și cercetători, precum și programul postuniversitar de „Navigator de pacienți” din cadrul Facultății de Biologie a UB, ne va spune mai multe chiar conf. univ. dr. Bianca Gălățeanu.
Reporter: În cadrul celei de-a șaptea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, Conferința OncoHub, eveniment multidisciplinar cu participare internațională, a obținut pentru cel de-al doilea an consecutiv distincția pentru cea mai bună inițiativă civică în domeniul Științele vieții și pământului. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea din nou a acestui premiu? Este o revalidare a faptului că impactul evenimentului în societate este unul puternic? De asemenea, cui a aparținut inițiativa organizării acestui eveniment și cum ați reușit să cooptați în proiect parteneri redutabili – Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, OncoTeam Diagnostic, OpTeam, Fundația Diagnoza Medicală – care au fost implicați constant în toate edițiile?
Bianca Gălățeanu: Inițiativa organizării Conferinței OncoHub a apărut în cadrul unui proiect național de cercetare, un proiect de tip PTE, implementat sub coordonarea OncoTeam Diagnostic în parteneriat cu Universitatea din București. Scopul acestui proiect a fost validarea și introducerea pe piața medicală internă a unei metode non invazive de prognostic și de modulare a terapiei la pacienții diagnosticați cu cancer în stadii avansate. Această nouă analiză se referă la utilizarea biopsiei lichide și constă în determinarea profilului molecular prin secvențiere de noua generație (NGS) pentru modularea terapiei în cancerul pulmonar și colorectal avansat. Complexitatea tematicii a făcut necesară construirea unei echipe multidisciplinare care a reunit specialiști din diverse domenii medicale și științifice pentru a dezvolta soluții inovatoare în managementul cancerului. Această experiență de lucru ne-a determinat să promovăm colaborarea dintre medici, biochimiști, farmaciști, ingineri etc. pentru identificarea provocărilor medicale, pentru validarea eventualelor soluții propuse și, nu în ultimul rând, pentru crearea unui limbaj comun de comunicare între specialiștii din aceste domenii. Așa s-a născut Conferința OncoHub în anul 2021, la inițiativa echipei de implementare a proiectului mai sus menționat. Încă de la prima ediție, conferința a avut la bază colaborarea între Universitatea din București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. Implicarea partenerilor, precum OncoTeam Diagnostic, echipa medicală OpTeam condusă de prof. univ. dr. Octav Ginghină și Fundația Diagnoza Medicală, a fost esențială datorită angajamentului lor față de cercetarea oncologică și diagnosticul de precizie. Aceste parteneriate au fost construite în virtutea unei vechi și frumoase colaborări anterioare dintre inițiatorii proiectului, dar și pe baza unor valori comune: dorința de a aduce schimbări reale în tratamentul pacienților oncologici și de a promova o abordare interdisciplinară.
R: Cu ce elemente de noutate vine cea de-a IV-a ediție OncoHub cu tema “Connecting Scientists for Next Generation Cancer Management”, care se va desfășura în perioada 21-23 noiembrie 2024, în format hibrid?
B. G.: Ediția a IV-a a Conferinței OncoHub vine cu multiple elemente de noutate. Unul dintre cele mai importante este extinderea programului precongres, care va debuta pe 20 noiembrie 2024, cu a doua ediție a unui workshop dedicat. Acest workshop va include activități practice și sesiuni hands-on, cum ar fi utilizarea tehnologiei de laparoscopie ghidată fluorescent în chirurgie oncologică și workshop-uri dedicate pentru promovarea diagnosticului patologic digital și a tehnicilor de citometriei în flux de ultimă generație.
Conferința din acest an va introduce prezentări concepute pentru a explora unele dintre cele mai importante evoluții din oncologia modernă. Această sesiune va aborda subiecte esențiale, cum ar fi (i) exploatarea datelor din practica reală în luarea deciziilor terapeutice, (ii) importanța bioinformaticii în prelucrarea datelor, (iii) rolul diagnosticului molecular și, nu în ultimul rând, (iv) navigarea pacienților –elemente care revoluționează tratamentul și cercetarea cancerului.
Dovezile din practica reală devin din ce în ce mai importante în oncologie, oferind informații extrase din date reale ale pacienților, colectate în afara mediilor controlate ale studiilor clinice. Aceste date reflectă modul în care tratamentele funcționează în populația generală, surprinzând o cazuistică vastă. Ele ajută clinicienii și cercetătorii să înțeleagă eficacitatea tratamentelor în practică, să ghideze luarea deciziilor și să optimizeze strategiile de îngrijire, în special pentru pacienții subreprezentați în studiile clinice. De asemenea, bioinformatica revoluționează cercetarea și tratamentul cancerului, permițând analiza datelor biologice complexe, în special în genomica, proteomica și medicina personalizată.
Odată cu progresele tehnologice și ale algoritmilor computaționali, bioinformatica facilitează integrarea seturilor mari de date pentru a identifica noi biomarkeri, pentru a înțelege mecanismele bolii și pentru a dezvolta terapii țintite. Acest domeniu este esențial în tranziția către oncologia de precizie, unde tratamentele sunt personalizate în funcție de structura genetică unică a tumorii fiecărui pacient. Nu în ultimul rând, rolul secvențierii (NGS) în investigarea mutațiilor genetice este un punct central al sesiunilor de anul acesta. Tehnologia NGS permite secvențierea rapidă a unor porțiuni mari ale genomului, identificând mutații care stimulează creșterea și progresia cancerului.
Un exemplu cheie este mutația genei ALK, importantă în cancerul pulmonar non-microcelular (NSCLC). Terapiile țintite, cum ar fi inhibitorii ALK, au demonstrat o eficacitate remarcabilă la pacienții cu tumori ALK-pozitive, îmbunătățind semnificativ rezultatele. Pe lângă ALK, sesiunea va explora alte mutații genetice semnificative, cum ar fi EGFR și BRCA, care sunt cruciale pentru personalizarea tratamentelor în cancerele pulmonare, mamare și ovariene. Cunoașterea acestor mutații permite elaborarea unor planuri de tratament mai personalizate, conducând la rezultate mai bune pentru pacienți și mai puține efecte secundare comparativ cu chimioterapia tradițională.
R: În cadrul proiectului ați oferit și oferiți burse pentru tineri rezidenți și cercetători. Cum ați reușit să implementați și să mențineți această oportunitate?
B. G.: Bursele oferite pentru tinerii rezidenți și cercetători au fost posibile datorită colaborărilor noastre strânse cu diverse organizații academice și parteneri din industria medicală. Sprijinul financiar al acestor instituții a fost esențial pentru menținerea acestei inițiative, iar selecția bursierilor s-a bazat pe criterii de merit și angajament față de cercetarea oncologică. Implementarea programului de burse este un punct central în misiunea noastră de a susține tinerii specialiști și de a stimula excelența academică. Mulțumim pe această cale partenerilor noștri, asociațiilor de studenți și colaboratorilor care au susținut educația tinerilor, facând astfel o investiție în viitor.
R.: Începând din acest an universitar, sunteți responsabil al programului postuniversitar de „navigator de pacienți” din cadrul Facultății de Biologie a UB. Cum a decurs prima sesiune de admitere, a existat cerere din partea candidaților?
B. G.: Prima sesiune de admitere în programul postuniversitar de „Navigator de pacienți” din cadrul Facultății de Biologie a Universității din București s-a desfășurat cu succes și ne-a confirmat interesul ridicat pentru această profesie emergentă. Am avut o cerere consistentă din partea candidaților, ceea ce ne arată că există o nevoie și o dorință reală în rândul profesioniștilor de a deveni navigatori de pacienți, un rol vital pentru asigurarea suportului necesar pacienților în sistemul de sănătate românesc. Prima serie este formată din 17 studenți selectați, iar programul de formare intensivă se desfășoară în perioada 1 noiembrie 2024-17 ianuarie 2025. Structura acestui modul de cursuri le va oferi cursanților competențe fundamentale în domenii precum comunicarea cu pacientul, managementul psihologic și tehnici de autoreglare, terminologie medicală, managementul cazurilor complexe etc.
Bianca Gălățeanu deține o dublă specializare: în biochimie și farmacie. Este absolventa Secției de Biochimie a Facultății de Biologie a UB și a Masteratului de Biochimie și Biologie Moleculară al UB. În timpul stagiului doctoral, urmat în cadrul Școlii doctorale de Biologie a UB, a decis să urmeze cursurile Facultății de Farmacie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Colaborează în diverse proiecte de cercetare cu cadre didactice și cercetători din Universitatea Politehnica din București și din UMF „Carol Davila” din București.
Mai multe detalii despre interlocutoare sunt disponibile aici și aici.
De asemenea, în anul 2023, cercetătoarea a fost și invitata unui episod al seriei „microSCOP: cercetător UB la microfon”.