„Implicarea studenților în cercetare, în special a celor de la programul de master, este obligatorie” – interviu cu lect. univ. dr. Constantin Nistor și conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu

Lect. univ. dr. Constantin Nistor și conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, cadre didactice ale Facultății de Geografie a UB, au câștigat, în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cel mai prestigios articol în domeniul Științele Vieții și ale Pământului. În plus, articolul “A spatially explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000-2018”, la care aceștia au contribuit alături de alți 34 de cercetători afiliați mai multor universități, institute și departamente de mediu din Europa și Asia și care a fost publicat în prestigioasa revistă Earth System Science Data, a fost recompensat și cu marele premiu în cadrul aceleiași competiții.

Echipa de specialiști, din care au făcut parte și profesorii UB, a reușit să colecteze date despre tulburările ecologice în ecosistemele forestiere din Europa de-a lungul a 18 ani (în perioada 2000-2018), reușind apoi să le integreze într-o bază complexă. Echipa a pornit de la ipoteza că vânturile puternice, care pot dezrădăcina și doborî copaci, reprezintă o perturbare naturală majoră pentru pădurile europene, intensificată în ultimele decenii la nivel global din cauza schimbărilor climatice.

Despre rezultatele și necesitatea acestei cercetări, procesul de colectare a datelor, dificultățile întâmpinate în context pandemic, proiectele de cercetare aflate în derulare la Facultatea de Geografie a Universității din București și despre necesitatea implicării studenților în proiecte științifice, importanța valorificării ultimelor tehnologii în munca de colectarea datelor de teren și nu numai, în am discutat chiar cu profesorii Nistor și Săvulescu.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „cel mai prestigios articol din domeniul Științelor Vieții și Pământului”. Ce înseamnă pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Constantin Nistor, Ionuț Săvulescu: Acest premiu reprezintă încununarea unei activități demarate încă din anul 2000, mai întâi prin colectarea de date din teren, iar mai apoi prin analiza și procesarea acestora în mediu SIG. În același timp, ne onorează și ne motivează, cu atât mai mult cu cât vine ca urmare a cercetărilor din perioada doctorală și postdoctorală, fără însă a beneficia de finanțare în cadrul unor proiecte de cercetare. Pentru că rezultatele au apărut aici mai mult ca urmare a pasiunii și activității susținute de cercetare în teren, a creat o emoție foarte puternică, precum și o motivare că aceste acțiuni ale noastre nu rămân neobservate și nerecompensate.

R.: Cercetarea dumneavoastră aparține unei direcții care îmbină elemente din mai multe domenii, aducând împreună geografia, statistica, silvicultura, ecologia, informatica. Cât de importantă este abordarea interdisciplinară în aceste domenii?

C.N., I.S.: Într-adevăr, sunt elemente de geografie, de silvicultură care definesc mediul nostru de viață sau ecologia la o scară mai mare și care ne influențează și condiționează existența. Dacă vorbim de o analiză serioasă, dintotdeauna statistica a jucat un rol foarte important prin încercarea de aproximare sau anticipare a ceea ce urmează să se întâmple. La diferite niveluri, fiecare dintre noi face un mic calcul la începutul fiecărei luni încercând sa socotească cât a cheltuit luna trecută, ce urmează să se întâmple luna curentă și ce cheltuieli ar fi necesare. Am dat acest exemplu pentru a evidenția că statistica nu este o sperietoare așa cum greșit este percepută în domeniul umanist, ci face parte din viața noastră și este chiar necesară pentru a fi obiectivi și pregătiți să anticipăm.

Dacă discutăm despre informatică, ea este expresia modului actual de lucru, tot ce înseamnă date spațiale, hărți, modelări sunt mult mai ușor de reprodus în mediul virtual. Puterea de calcul adusă de inteligența artificială are însă un rol determinant în statistică pentru că totul se bazează pe aproximare, iar aproximarea înseamnă calcul, cu cât faci mai multe operații și mai complicate cu atât greșești mai puțin, iar computerul preia acest rol creând un salt calitativ uriaș.

Procesele naturale sunt influențate de un număr foarte mare de variabile și au un grad de entropie foarte redus, ceea ce le face greu de modelat cu mijloace empirice. De exemplu, prezicerea vremii s-a putut realiza cu oarecare precizie abia după construirea primului computer. Cu atât mai complicat este a prezice un fenomen natural, cum sunt doborâturile de vânt.

R.: Pentru a înțelege mai bine esența articolului – “A spatially-explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000–2018”, povestiți-ne, pe scurt, ce v-a determinat să vă alegeți această temă și ce și-a propus acest proiect de amploare? Care a fost ipoteza de la care ați pornit?

C.N., I.S.: Ideea acestui demers a pornit de la Giovanni Forzieri, coordonatorul al Institutului pentru Mediu și Dezvoltare Sustenabilă, parte a  Joint Research Centre, și de la un doctorand la Universitatea din Florența, Matteo Pecchi, care în perioada realizării unui stadiu la JRC s-a ocupat cu colectarea datelor la nivel european privind acest fenomen al distrugerii arborilor prin acțiunea directă a vântului, cunoscut la noi sub denumirea de „doborâturi de vânt”.

Ipoteza de la care s-a plecat este de a cuantifica dacă manifestările meteorologice tot mai severe în contextul schimbărilor climatice au și un impact direct asupra ecosistemului forestier. Dacă răspunsul este unul pozitiv care sunt aceste consecințe? Și ce procese determină ele mai departe? Și este posibilă o asemenea analiză la scara întregii Europe?

R.: Considerați că rezultatele studiului dvs. pot sta la baza dezvoltării unor politici publice la nivel european în domeniul ecologiei, cu privire la reducerea încălzirii globale și, implicit, a schimbărilor climatice majore?

C.N., I.S.: În mod explicit, da! Această investigare de mare amploare este parte a unui proiect european cu caracter de cercetare de frontieră sau exploratorie „Forest Risk”, de a cunoaște care este gradul de sănătate al pădurilor din Europa și vulnerabilitățile acestora. Interesează, în primul rând, cât de sustenabil este actualul fond forestier în fața provocărilor climatice și ce strategii pe termen lung pot fi introduse pentru diversificarea și conservare acestuia. Evident este cunoscut că pădurile stochează dioxidul de carbon (CO₂) și au rol în moderarea extremelor climatice, atât la scară mică, cât și la scară macro. Toți știm că o pădure ne apară de ploaie sau de vând după cum ne protejează de arșiță în perioada verii.

R.: Având în vedere contextul pandemic, ați avut mai multe resurse de timp să vă dedicați cercetării și redactării unor articole științifice sau, dimpotrivă, aceste proiecte au fost amânate, din cauza restricțiilor impuse de autorități, printre care și deplasările, esențiale pentru colectarea datelor?

C.N., I.S.: Noi nu am condiționa munca de cercetare de activitatea didactică sau de anumite măsuri restrictive. Pentru că cercetarea, credem noi, este foarte mult condiționată de pasiunea de a cunoaște, de entuziasm și mai puțin privită ca o obligație. Faptul că laboratorul nostru este natura și, în mod predilect, pădurea, așadar zone aflate departe de aglomerările urbane, nu am simțit aceste restricții ca pe un factor limitativ. Putem însă spune că da, departe de a crea o stare de agitație cum se vede în media, la noi a creat o stare de liniște care ne-a făcut să putem analiza mai profund datele și chiar să avansăm cu unele demersuri.

R.: Considerați că studenții ar trebui să fie implicați într-o măsură mai mare în diverse proiecte de cercetare? Pe de altă parte, dacă vă raportați la perioada studenției dumneavoastră, considerați că s-a schimbat „profilul studentului”? V-ați implicat încă de pe atunci în activități de cercetare?

C.N., I.S.: Noi considerăm că implicarea studenților în cercetare, în special a celor de la programul de master, este obligatorie. Asta pentru că studenții văd lucrurile diferit de noi, ei caută o altă rezolvare, bazată pe tehnologii și principii noi, iar dacă demersul lor este unul logic, acest lucru înseamnă progres și până la a găsi formula de a-l pune în practică este o chestiune de timp. Exemplul cel mai puternic este cercetarea de față care a pornit de la ideea unui student doctorand.

Nu am vrea să ne raportăm la trecut, pentru că din experiență aceste raportări nu sunt întotdeauna un factor de progres, ci mai degrabă creează autosuficiență și inhibă noi viziuni și abordări. A spune cât de greu ne era nouă și cât de bine le este lor acum nu ne-ar face pe noi cu nimic mai buni, însă am putea face noi să fie mai bine.

R.: Care sunt direcțiile dvs. predilecte de cercetare în momentul de față? Ce ne puteți spune despre cercetările pe care le realizați în prezent? Implică și acestea echipe internaționale alcătuite din mai mulți cercetători afiliați unor universități, institute și departamente de mediu de pe mai multe continente?

C.N., I.S.: La nivel european este în derulare un proiect de marea amploare denumit „Forest Risk” care studiază impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere, iar clima înseamnă mai mult decât vânt, înseamnă temperatură, precipitații, dar și alte fenomene. Faptul că noi am reușit să răspundem exigențelor acestui experiment într-un mod foarte prompt și să aducem date și documentare valoroase, a făcut să fim cooptați și în celelalte investigații care se derulează prin acest proiect. Evident, este vorba de echipe de la universități și institute din mai toate țările Europei care au derulat investigații ample și monitorizări anul trecut, iar acum ne aflăm într-un proces de analiză și procesare a datelor. Sperăm, spre sfârșitul acestui an, să apară și primele rezultate.

R.: În loc de încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru organizatorii celei de-a patra Gale a Premiilor Senatului Universității din București.

C.N., I.S.: Sincer, am fost copleșiți, onorați și entuziasmați în fața unei asemenea responsabilizări. Pentru că a fost foarte multă muncă, multe suișuri și coborâșuri în această cercetare, ne-a făcut să simțim echipa UB ca parte din oamenii cu care am colaborat în acest proiect.

Mai multe informații despre articolul “A spatially explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000-2018” și proiectul experimental FOREST@RISK, derulat de Comisia Europeană prin Joint Research Centre (JRC), în cadrul căruia a fost realizată cercetarea multidisciplinară, sunt disponibile aici.