„Implicarea studenților în cercetare, în special a celor de la programul de master, este obligatorie” – interviu cu lect. univ. dr. Constantin Nistor și conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu

„Implicarea studenților în cercetare, în special a celor de la programul de master, este obligatorie” – interviu cu lect. univ. dr. Constantin Nistor și conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu

Lect. univ. dr. Constantin Nistor și conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, cadre didactice ale Facultății de Geografie a UB, au câștigat, în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru cel mai prestigios articol în domeniul Științele Vieții și ale Pământului. În plus, articolul A spatially explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000-2018, la care aceștia au contribuit alături de alți 34 de cercetători afiliați mai multor universități, institute și departamente de mediu din Europa și Asia și care a fost publicat în prestigioasa revistă Earth System Science Data, a fost recompensat și cu marele premiu în cadrul aceleiași competiții.

Echipa de specialiști, din care au făcut parte și profesorii UB, a reușit să colecteze date despre tulburările ecologice în ecosistemele forestiere din Europa de-a lungul a 18 ani (în perioada 2000-2018), reușind apoi să le integreze într-o bază complexă. Echipa a pornit de la ipoteza că vânturile puternice, care pot dezrădăcina și doborî copaci, reprezintă o perturbare naturală majoră pentru pădurile europene, intensificată în ultimele decenii la nivel global din cauza schimbărilor climatice.

Despre rezultatele și necesitatea acestei cercetări, procesul de colectare a datelor, dificultățile întâmpinate în context pandemic, proiectele de cercetare aflate în derulare la Facultatea de Geografie a Universității din București și despre necesitatea implicării studenților în proiecte științifice, importanța valorificării ultimelor tehnologii în munca de colectarea datelor de teren și nu numai, în am discutat chiar cu profesorii Nistor și Săvulescu.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „cel mai prestigios articol din domeniul Științelor Vieții și Pământului”. Ce înseamnă pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Constantin Nistor, Ionuț Săvulescu: Acest premiu reprezintă încununarea unei activități demarate încă din anul 2000, mai întâi prin colectarea de date din teren, iar mai apoi prin analiza și procesarea acestora în mediu SIG. În același timp, ne onorează și ne motivează, cu atât mai mult cu cât vine ca urmare a cercetărilor din perioada doctorală și postdoctorală, fără însă a beneficia de finanțare în cadrul unor proiecte de cercetare. Pentru că rezultatele au apărut aici mai mult ca urmare a pasiunii și activității susținute de cercetare în teren, a creat o emoție foarte puternică, precum și o motivare că aceste acțiuni ale noastre nu rămân neobservate și nerecompensate.

R.: Cercetarea dumneavoastră aparține unei direcții care îmbină elemente din mai multe domenii, aducând împreună geografia, statistica, silvicultura, ecologia, informatica. Cât de importantă este abordarea interdisciplinară în aceste domenii?

C.N., I.S.: Într-adevăr, sunt elemente de geografie, de silvicultură care definesc mediul nostru de viață sau ecologia la o scară mai mare și care ne influențează și condiționează existența. Dacă vorbim de o analiză serioasă, dintotdeauna statistica a jucat un rol foarte important prin încercarea de aproximare sau anticipare a ceea ce urmează să se întâmple. La diferite niveluri, fiecare dintre noi face un mic calcul la începutul fiecărei luni încercând sa socotească cât a cheltuit luna trecută, ce urmează să se întâmple luna curentă și ce cheltuieli ar fi necesare. Am dat acest exemplu pentru a evidenția că statistica nu este o sperietoare așa cum greșit este percepută în domeniul umanist, ci face parte din viața noastră și este chiar necesară pentru a fi obiectivi și pregătiți să anticipăm.

Dacă discutăm despre informatică, ea este expresia modului actual de lucru, tot ce înseamnă date spațiale, hărți, modelări sunt mult mai ușor de reprodus în mediul virtual. Puterea de calcul adusă de inteligența artificială are însă un rol determinant în statistică pentru că totul se bazează pe aproximare, iar aproximarea înseamnă calcul, cu cât faci mai multe operații și mai complicate cu atât greșești mai puțin, iar computerul preia acest rol creând un salt calitativ uriaș.

Procesele naturale sunt influențate de un număr foarte mare de variabile și au un grad de entropie foarte redus, ceea ce le face greu de modelat cu mijloace empirice. De exemplu, prezicerea vremii s-a putut realiza cu oarecare precizie abia după construirea primului computer. Cu atât mai complicat este a prezice un fenomen natural, cum sunt doborâturile de vânt.

R.: Pentru a înțelege mai bine esența articolului – “A spatially-explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000–2018”, povestiți-ne, pe scurt, ce v-a determinat să vă alegeți această temă și ce și-a propus acest proiect de amploare? Care a fost ipoteza de la care ați pornit?

C.N., I.S.: Ideea acestui demers a pornit de la Giovanni Forzieri, coordonatorul al Institutului pentru Mediu și Dezvoltare Sustenabilă, parte a  Joint Research Centre, și de la un doctorand la Universitatea din Florența, Matteo Pecchi, care în perioada realizării unui stadiu la JRC s-a ocupat cu colectarea datelor la nivel european privind acest fenomen al distrugerii arborilor prin acțiunea directă a vântului, cunoscut la noi sub denumirea de „doborâturi de vânt”.

Ipoteza de la care s-a plecat este de a cuantifica dacă manifestările meteorologice tot mai severe în contextul schimbărilor climatice au și un impact direct asupra ecosistemului forestier. Dacă răspunsul este unul pozitiv care sunt aceste consecințe? Și ce procese determină ele mai departe? Și este posibilă o asemenea analiză la scara întregii Europe?

R.: Considerați că rezultatele studiului dvs. pot sta la baza dezvoltării unor politici publice la nivel european în domeniul ecologiei, cu privire la reducerea încălzirii globale și, implicit, a schimbărilor climatice majore?

C.N., I.S.: În mod explicit, da! Această investigare de mare amploare este parte a unui proiect european cu caracter de cercetare de frontieră sau exploratorie „Forest Risk”, de a cunoaște care este gradul de sănătate al pădurilor din Europa și vulnerabilitățile acestora. Interesează, în primul rând, cât de sustenabil este actualul fond forestier în fața provocărilor climatice și ce strategii pe termen lung pot fi introduse pentru diversificarea și conservare acestuia. Evident este cunoscut că pădurile stochează dioxidul de carbon (CO2) și au rol în moderarea extremelor climatice, atât la scară mică, cât și la scară macro. Toți știm că o pădure ne apară de ploaie sau de vând după cum ne protejează de arșiță în perioada verii.

R.: Având în vedere contextul pandemic, ați avut mai multe resurse de timp să vă dedicați cercetării și redactării unor articole științifice sau, dimpotrivă, aceste proiecte au fost amânate, din cauza restricțiilor impuse de autorități, printre care și deplasările, esențiale pentru colectarea datelor?

C.N., I.S.: Noi nu am condiționa munca de cercetare de activitatea didactică sau de anumite măsuri restrictive. Pentru că cercetarea, credem noi, este foarte mult condiționată de pasiunea de a cunoaște, de entuziasm și mai puțin privită ca o obligație. Faptul că laboratorul nostru este natura și, în mod predilect, pădurea, așadar zone aflate departe de aglomerările urbane, nu am simțit aceste restricții ca pe un factor limitativ. Putem însă spune că da, departe de a crea o stare de agitație cum se vede în media, la noi a creat o stare de liniște care ne-a făcut să putem analiza mai profund datele și chiar să avansăm cu unele demersuri.

R.: Considerați că studenții ar trebui să fie implicați într-o măsură mai mare în diverse proiecte de cercetare? Pe de altă parte, dacă vă raportați la perioada studenției dumneavoastră, considerați că s-a schimbat „profilul studentului”? V-ați implicat încă de pe atunci în activități de cercetare?

C.N., I.S.: Noi considerăm că implicarea studenților în cercetare, în special a celor de la programul de master, este obligatorie. Asta pentru că studenții văd lucrurile diferit de noi, ei caută o altă rezolvare, bazată pe tehnologii și principii noi, iar dacă demersul lor este unul logic, acest lucru înseamnă progres și până la a găsi formula de a-l pune în practică este o chestiune de timp. Exemplul cel mai puternic este cercetarea de față care a pornit de la ideea unui student doctorand.

Nu am vrea să ne raportăm la trecut, pentru că din experiență aceste raportări nu sunt întotdeauna un factor de progres, ci mai degrabă creează autosuficiență și inhibă noi viziuni și abordări. A spune cât de greu ne era nouă și cât de bine le este lor acum nu ne-ar face pe noi cu nimic mai buni, însă am putea face noi să fie mai bine.

R.: Care sunt direcțiile dvs. predilecte de cercetare în momentul de față? Ce ne puteți spune despre cercetările pe care le realizați în prezent? Implică și acestea echipe internaționale alcătuite din mai mulți cercetători afiliați unor universități, institute și departamente de mediu de pe mai multe continente?

C.N., I.S.: La nivel european este în derulare un proiect de marea amploare denumit „Forest Risk” care studiază impactul schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere, iar clima înseamnă mai mult decât vânt, înseamnă temperatură, precipitații, dar și alte fenomene. Faptul că noi am reușit să răspundem exigențelor acestui experiment într-un mod foarte prompt și să aducem date și documentare valoroase, a făcut să fim cooptați și în celelalte investigații care se derulează prin acest proiect. Evident, este vorba de echipe de la universități și institute din mai toate țările Europei care au derulat investigații ample și monitorizări anul trecut, iar acum ne aflăm într-un proces de analiză și procesare a datelor. Sperăm, spre sfârșitul acestui an, să apară și primele rezultate.

R.: În loc de încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru organizatorii celei de-a patra Gale a Premiilor Senatului Universității din București.

C.N., I.S.: Sincer, am fost copleșiți, onorați și entuziasmați în fața unei asemenea responsabilizări. Pentru că a fost foarte multă muncă, multe suișuri și coborâșuri în această cercetare, ne-a făcut să simțim echipa UB ca parte din oamenii cu care am colaborat în acest proiect.

Mai multe informații despre articolul “A spatially explicit database of wind disturbances in European forests over the period 2000-2018” și proiectul experimental FOREST@RISK, derulat de Comisia Europeană prin Joint Research Centre (JRC), în cadrul căruia a fost realizată cercetarea multidisciplinară, sunt disponibile aici.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Close Popup
Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Google Analytics
Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Save
Accept all Services