În seara de 4 august 2021, a murit la Histria profesorul de istorie și epigrafie greacă Alexandru Avram, cel mai important specialist în domeniu din România și unul dintre cei mai importanți specialiști la nivel internațional. Mulți dintre noi l-au cunoscut în calitate de coleg în cadrul Departamentului de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei din Facultatea de Istorie și a Departamentului de Filologie Clasică din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Încă și mai mulți l-au cunoscut în calitate de actuali și foști elevi în sălile de curs și pe șantierul arheologic Histria. Probabil că nu există în România vreun tânăr sau mai puțin tânăr specialist în Antichitatea greco-romană care să nu îi datoreze măcar o mică parte din ceea ce reprezintă ei astăzi ca profesioniști.
Cei care au avut șansa să audieze cursurile sale de istorie și epigrafie greacă începând cu anul I, semestrul I, păstrează în amintire nu numai excelența științifică a expunerilor lui, ci mai ales vocea inconfun-dabilă și talentul pedagogic extraordinar, o calitate pe care puțini specialiști o au. Interacțiunea cu profesorul Alexandru Avram se prelungea de multe ori în afara orelor de curs în lungi discuții în care se discutau diverse aspecte fine ale istoriei grecilor sau se rememorau întâmplări cu haz din lumea arheologiei. Aceeași interacțiune caldă se menținea pe șantierul arheologic Histria, unde numeroși elevi de-ai săi au luat primul contact cu arheologia clasică sub îndrumarea sa. Din păcate, viitorii studenți ai acestui domeniu vor avea ocazia să îl cunoască numai din amintirile noastre și folosind în propriile cercetări instrumentele de lucru, volumele și articolele pe care le-a publicat Alexandru Avram în domenii precum istoria, epigrafia și arheologia greacă, precum și epigrafia latină la Marea Neagra, epigrafia și arheologia Asiei Mici, epigrafia frigiană, studiul ștampilelor amforice grecești, tratatele dintre Roma și comunitățile elenistice.
Alexandru Avram a fost licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București (1976-1980), doctor în istorie (1992) cu teza Ștampilele amforice thasiene de la Histria (conducător științific Petre Alexandrescu). Din 2002, era profesor de istoria Greciei antice la Universitatea din Le Mans (Franța), continuându-și și activitatea începută încă din 1983 la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan al Academiei Române din București (cercetător științific I din 1999). Între 1997 și 2001 a fost profesor, titular al cursului de Istorie a Greciei Antice la Facultatea de Istorie a Universității din București, și membru al Școlii Doctorale a Universității din București până în 2021. A colaborat la cele mai importante proiecte internaționale de epigrafie greacă și istoria și arheologia coloniilor grecești : L’Année épigraphique, Supplementum Epigraphicum Graecum, Lexicon of Greek Personal Names, Copenhagen Polis Center. Printre premiile primite, se numără Premiul Gustave Mendel al Académie des Inscriptions et Belles-Lettres (1998) și Premiul Vasile Pârvan al Academiei Române (1998). Din 2001, a fost membru corespondent al Institutului Arheologic German. A fost profesor invitat la mai multe universități europene și director de studii invitat la École Pratique des Hautes-Études (Paris 2002). Din 1977, a participat la săpăturile de pe șantierul arheologic Histria. A publicat 9 cărți (unele în colaborare) printre care se numără cele mai importante contribuții din ultimii 20 de ani la seria Inscriptions grecques et latines de la Scythie Mineure, a fost editor al unui număr important de volume și a publicat peste 200 de articole de specialitate.
Profilul academic al profesorului și arheologului poate fi consultat aici și aici.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Sursă foto: arheologi.ro
