Senatul Universității din București a acordat premiul pentru profesorul asociat al anului 2018 în domeniul științele vieții și ale pământului domnului prof. univ. dr. Gheorghe Badea de la Departamentul de Topografie și Cadastru a Universității Tehnice de Construcții București, în calitate de profesor asociat la Departamentul de Geomorfologie – Pedologie – Geomatică al Facultății de Geografie.
Nominalizarea profesorului Badea se bazează pe prestigioasa sa activitate științifică și didactică. Astfel, prof. Gheorghe Badea a susținut cu mult profesionalism cursuri și lucrări practice la patru discipline din cadrul Departamentului de Geomorfologie – Pedologie – Geomatică și este inițiatorul a numeroase direcții de studiu în cadrul universității la care este titular.
Despre complexa sa activitate didactică și de cercetare, precum și despre relațiile pe care le-a dezvoltat de-a lungul anilor cu studenții pe care i-a îndrumat, ne va povesti în continuare chiar prof. univ. dr. Gheorghe Badea.
Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a doua ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „Profesorul asociat al anului 2018, în domeniul Științelor Vieții și Pământului”. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
Gheorghe Badea: În primul rând, pot spune că vin cu plăcere la Facultatea de Geografie, pentru a transmite către studenți noțiuni tehnice, specifice ingineriei. Sunt inginer geodez de peste 30 de ani și preocupările mele didactice sunt din domeniul cadastrului, a datelor geospațiale, deci legate de măsurători pentru evidența imobilelor și construcțiilor.
Premierea a fost un moment plăcut, la care au participat cadrele didactice care m-au susținut și pe care le apreciez, iar premiul mă onorează și totodată mă determină să acționez în sensul apropierii dintre Facultatea de Geografie și Facultatea de Geodezie, din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, unde sunt titular.
R.: În opinia dvs., inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe?
G.B.: Răspunsul meu este categoric da, Senatul Universității din București încurajează competiția și răsplătește public pe cei considerați mai buni, la un anumit moment. În opinia mea, și o strângere de mână, la momentul oportun, poate avea o mare însemnătate. Inițiativa conducerii universității trebuie să fie în folosul studenților, al comunității academice.
R.: Aveți o îndelungată carieră științifică și didactică. Există, pe parcursul activității dumneavoastră un moment pe care îl considerați ca având o relevanță deosebită în evoluția dumneavoastră profesională? În opinia dvs. contează mai degrabă o anumită înclinație personală sau interacțiunea cu anumiți profesori și direcționarea spre anumite zone de cercetare?
G.B.: Evoluția mea profesională este legată de pasiunea pe care am avut-o, încă din școala generală, pentru hărți. Am o bună memorie a locurilor și, mi-a plăcut ca, privind o zonă de pe hartă, să mă văd deja pe teren în acel loc, și invers, când sunt pe teren și privesc în jur, să am în minte harta sau planul topografic. Am avut șansa sa-mi fie profesor de istorie și geografie un om pasionat, de la care am învățat să merg în expediții în toată țara, să iubesc natura, să intru în muzee, să mă reculeg în biserici, să privesc către viitor. În viață, este mare lucru să-ți găsești locul și, ceea ce faci, să faci cu plăcere. Pentru ca un absolvent să reușească, trebuie să-și dorească foarte mult să ajungă unde și-a propus, iar șansele mai mari le are cel care este foarte bine pregătit și știe cum să învețe toată viața.
R.: Sunteți membru al multor echipe de cercetare naționale și internaționale. Care au fost cele mai interesante proiecte de cercetare, dacă ne raportăm la rezultatele acestora?
G.B.: Pe lângă activitățile didactice și cele de management universitar am preocupări pentru cercetare alături de colegii mei. Amintesc aici câteva teme: Studiu privind adoptarea unei noi proiecții cartografice în România, Hărți de risc și de hazard pentru bazine hidrografice, Sistem informațional specific domeniului imobiliar-edilitar și băncilor de date urbane, Rețea de colaborare universitară online în scopul dezvoltării capacității de a furniza competențe superioare în domeniul geodeziei etc.
Particip cu articole la evenimente științifice organizate în țară și străinătate. Un astfel de moment aniversar a fost GeoPreVi 2018, organizat la București, în parteneriat cu Federația Internațională a Geodezilor, pentru a marca cei 200 de ani de învățământ superior tehnic în limba română. Tema simpozionului a fost “Geodesy for Smart Cities” și a fost un omagiu adus lui Gheorghe Lazăr pentru înființarea “Şcolii de ingineri hotarnici de la Sfântul Sava”. Este bine să fie cunoscută și organizarea în parteneriat cu Facultatea de Geografie a simpozionului internațional GeoPreVi 2017, “Smart Solutions for a Secure and Valuable Property”, la care au participat reprezentanți ai Universității din București.
Îmi doresc o colaborare mai strânsă cu Facultatea de Geografie și un proiect comun de cercetare ne-ar putea apropia și mai mult.
R.: Cum ați descrie legătura dumneavoastră cu studenții de-a lungul timpului? Au existat transformări majore în timp din acest punct de vedere? Ați devenit pe parcursul anilor mai apropiat de studenții dumneavoastră?
G.B.: Studenții de astăzi aparțin altei generații, sunt mai nerăbdători, vor să obțină totul mai repede. Cunosc studenți de la mai multe programe de studii, care aparțin de domenii de studii diferite, din trei universități din București unde desfășor activități didactice. Consider că este necesară o selecție la admitere, să devină studenți doar cei care au informații clare despre calificarea/ocupația aleasă.
Există o evoluție frumoasă a tinerilor pe perioada studiilor, care îi transformă profesional și acest lucru mă obligă să am partea mea de contribuție pentru disciplinele pe care le predau. Studenții de la specializările Cartografie și Planificare Teritorială au nevoie de cunoștințele tehnice pe care le transmit. Domeniul de activitate cred că le este prezentat mai bine, începând cu structurile instituționale (ANCPI, CNC, PCC), cu normele tehnice și regulamentele specifice, cu legislația în vigoare, cu tendințele de evoluție tehnologică, dar și cu organizarea profesională pe plan intern (UGR, SRTF) și internațional (FIG, CLGE).
R.: Care este, în opinia dumneavoastră, cel mai bun mod de a menține atenția studenților pentru partea academică, fie că vorbim de cursuri sau de cercetare?
G.B.: Cred că noile tehnologii vor schimba substanțial profesia. Pot enumera tehnologiile GNSS pentru poziționare, scanarea laser 3D, stațiile totale robotizate, imaginile digitale georeferențiate, senzorii LiDAR pentru cartografiere urbană aeriană, dronele pentru preluarea detaliată a informațiilor spațiale.
De exemplu, un sistem de cartare mobilă are integrate tehnologii laser, tehnologii inerțiale, tehnologii de preluare a imaginilor și comunicații wireless. Astfel de soluții inteligente integrate permit utilizatorilor să culeagă, să gestioneze și să analizeze informații complexe, mai ușor și mai rapid, așadar mărind eficiența și performanțele produselor obținute.
R.: Ce sfat aveți pentru viitoarele generații de tineri care doresc să îmbrățișeze o carieră în domeniul Topografiei și Cadastrului?
G.B.: România are înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară aproximativ 35% din numărul total de proprietăți. Prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară se finanțează lucrările de înregistrare sistematică în aplicația e-Terra a imobilelor din extravilan și din zonele unde sunt prevăzute investiții. Deci, este în continuare mult de lucru. Apar însă alte cerințe, administrațiile locale au nevoie de servicii bazate le date digitale cu referință spațială, este nevoie urgentă de modernizarea infrastructurii de transport, de construcții publice și private care să conducă la noi standarde de dezvoltare.
De ce este frumoasă o astfel de carieră? Se poate lucra pe teren dar și la birou, se poate activa în mediul privat sau în sectorul de stat, poți avea propriul ritm de lucru dacă ești autorizat pentru lucrări de cadastru, geodezie și cartografie.
Este o profesie care s-a transformat mult în ultimii ani, implică o mare responsabilitate, cu implicații sociale, este informatizată și dinamică. Hărțile de altă dată au devenit acum infrastructuri de date geospațiale, accesibile printr-un geoportal, la care utilizatorii au acces prin internet și pot obține în timp real informațiile de care au nevoie.
Postări asemănătoare:
„Nu este întotdeauna ușor, însă atât timp cât îți place ceea ce faci, poți depăși majoritatea obstacolelor” – interviu cu Anca Preda
Sociologia defamiliarizează ceea ce ne este atât de cunoscut, ceea ce pare a fi de la sine înțeles și ne oferă acces la o varietate de „lentile” – interviu cu Simona Vulpe
„Fiecare are o motivație personală, dar ceea ce cred că au în comun studenții este o anumită deschidere, flexibilitate și dorință de a învăța ceva nou, diferit de ceea ce au acumulat până în prezent”, interviu cu lect. univ. dr. Anca Dinu, coordonatorul programului de masterat „Digital Humanities”
„Lucrul cu studenții este cel mai îmbucurător, căci este minunat să le poți împărtăși din cunoștințele și experiența ta și să-i vezi cum evoluează și cum își găsesc drumul în viață” – interviu cu lect. univ. dr. Irina Nastasă-Matei
