Masa rotundă „Viață profesională vs viață personală – provocări noi în pandemia de COVID-19. Educație și formare pentru egalitate de șanse”, la UB

Miercuri, 17 martie 2021, Centrul Regional Francofon de Cercetări Avansate în Științe Sociale (CEREFREA Villa Noël), în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării ale Universității din București, a organizat online masa rotundă cu participare internațională „Viață profesională vs viață personală – provocări noi în pandemia de COVID-19. Educație și formare pentru egalitate de șanse”.

Evenimentul a avut loc între orele 17:00-20:00, pe platforma Zoom, și a beneficiat de sprijinul financiar al Ambasadei Canadei în România, Bulgaria și Republica Moldova și al Delegației Valonia-Bruxelles la București.

Din partea Universității din București din comitetul științific și de organizare au făcut parte prof. univ. dr Valentina Marinescu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, și prof. univ. dr. emerit Daniela Rovența-Frumușani, cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, alături de dr. Larissa Luică și dr. Simona Necula, de la CEREFREA.

Mai multe detalii despre conferință pot fi accesate pe pagina de Facebook a evenimentului. Programul integral al conferinței poate fi accesat aici și aici.

Despre masa rotundă

Pandemia de Covid-19 pune societățile în care trăim în fața unor noi provocări, conducând, în funcție de țări, la măsuri inedite: declararea stării de urgență (cu diferite grade de izolare), accesul limitat la serviciile sanitare și sociale, nevoia de a ne adapta la metode online de lucru și comunicare, închiderea tuturor instituțiilor de învățământ și de educație formală și non-formală și transformarea acestora în cursuri online etc. Numeroase sunt aspectele care bulversează viața oamenilor și necesită o reflecție și analize serioase: necesitatea de conciliere a vieții profesionale și personale în noul context sanitar care presupune munca de acasă, închiderea unităților de masă, sporirea măsurilor de igienă în spațiile de trai, gestionarea educației școlare online a copiilor, formarea adulților, lipsa accesului la mijloace de divertisment etc. În ceea ce privește transformările profunde care au loc în domeniul educației și formării, prin reorganizarea în mediul online, la toate nivelurile, de la grădiniță la universitate, este important să studiem impactul asupra celor trei actori educaționali: elevi/studenți, profesori, părinți. Ce mutații au loc în plan public și privat, în sfera comunicării și a relației dintre aceștia? Cum se modifică raporturile între școală și familie, în condițiile „învățării pe ecran” și ale includerii părinților (copiilor mici, în special) în educație și formare? Mai are instituția școlară rolul de a socializa și pregăti elevii pentru viața adultă în condițiile în care nu mai oferă decât o interacțiune mediată între actorii săi? Care sunt efectele pe termen lung ale diferențelor semnificative de statut socio-economic și educațional între familii generatoare de inegalități de acces la învățământul online? Putem considera că învățământul online este de masă și accesibil tuturor? Ce impact au fracturile digitale generaționale asupra calității predării-învățării pentru toate grupele de vârstă? Ce efecte au tehnologiile informării și comunicării (TIC) asupra socializării copiilor, într-o lume în care supravegherea și controlul prin tehnologie le invadează spațiul personal? Folosirea diferitelor platforme educaționale, a unor aparate mai mult sau mai puțin noi, calitatea conexiunii la Internet, cum influențează toate acestea scopurile educației? Toate aceste noi provocări se adaugă dificultăților specifice de care se lovesc copiii, femeile și bărbații în ultimele decenii: realizarea din ce în ce mai târzie a proiectelor personale, puse adesea în spatele celor profesionale. Ce consecințe există, la nivel psihologic, pentru tineri în privința deciziilor de viață? Ce impact asupra proiectelor de parentalitate? Ce schimbări la nivel societal? Izolarea are puterea de a transforma problematicile de egalitate (egalitatea dintre femei și bărbați, între majoritari și minorități, între persoane fără și cu dizabilități) într-o adevărată revoluție în societate sau va fi menită să adâncească și mai mult diferențele între rolurile tradiționale de gen și parentale, fracturile digitale generaționale, socio-economice și profesionale? Acestea sunt doar câteva întrebări care ne vor permite să lansăm reflecții de urmărit pe termen lung, fără a avea pretenția de a le găsi răspunsuri exhaustive”, este argumentul evenimentului științific.

Partenerii evenimentului au fost Ambasada Franței în România, Institutul Francez, Agenția universitară a Francofoniei, Organizația Internațională a Francofoniei GADIF, RC14 al Asociației Internaționale de Sociologie, Asociația Societatea Muzicală.