Senatul Universității din București a acordat premiul pentru cel mai inovator program universitar pe anul 2017-2018 programului de licență dublă (double degree) dezvoltat de Facultatea de Psihologie și Științele Educației în colaborare cu VIA University College din Danemarca. Programul, unul dintre primele de acest fel în cadrul Universității din București, oferă studenților de la ambele universități posibilitatea ca, după un stagiu de pregătire teoretică și practică desfășurat pe parcursul a două semestre la universitatea parteneră, să obțină diplome de studii de la ambele instituții.
Programul, care asigură specializarea studenților români într-un domeniu insuficient explorat în peisajul pedagogic românesc – pedagogia socială –, reprezintă totodată o oportunitate deosebită pentru schimburi interculturale. Începând cu anul universitar 2012-2013, anul în care a fost inițiat, și până în prezent, șase generații de studenți români și danezi au beneficiat de acest program.
Despre conceptul și structura acestui program, dar și despre oportunitățile oferite în cadrul lui ne va vorbi în continuare prof. univ. dr. Anca Nedelcu de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, în calitate de coordonator al programului.
Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București? Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
Anca Nedelcu: Conducerea Facultății de Psihologie și Științele Educației, instituția care gestionează această inițiativă, este cea care a înscris programul de studii în competiția respectivă. A fost vorba despre o „propunere instituțională”, așadar. Motivația este, cred, ușor de ghicit: vorbim despre un program de licență dublă, adică despre o oportunitate deosebită pentru studenții participanți. Vorbim despre una dintre primele structuri de acest fel ale Universității din București, despre o activitate de echipă, plină de provocări academice, cu beneficii reale pentru toți cei implicați. Așadar, am considerat cu toții că este un program care merită să fie „sărbătorit” și cunoscut și ne-am bucurat, ca echipă, că acest lucru s-a întâmplat!
R: Spuneți-ne ce a stat la baza acestui program de licență dublă pe care îl coordonați? Cum a început colaborarea dintre Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și VIA University College Danemarca?
A.N.: Formal, la baza acestui proiect a stat un acord cadru de cooperare între instituții (Memorandum of Understanding), semnat în 2012, document care descrie modalitatea de cooperare, structura programelor de studii, mecanismele de echivalare a studiilor și altele. Însă, este evident că un document cadru nu este de ajuns. Așa cum ați spus, acest program aduce împreună două țări, două universități, două facultăți; nu este o activitate simplă, implică multă colaborare și un parteneriat solid între instituții. În cazul nostru, vorbim de un parteneriat de amploare pe care îl avem cu universitatea daneză; împreună am mai dezvoltat și alte proiecte: RoDacie – creșa româno-daneză, programele Leonardo da Vinci și Erasmus+, RoDaWell – Centrul pentru bunăstarea copilului, multe mobilități pentru cadrele didactice și studenți. Toate aceste inițiative au avut succes și și-au atins obiectivele stabilite. Așadar, chiar dacă sună pompos, în fapt, la baza unui program de licență dublă stau echipe, oameni și multe eforturi.
R: Vă rugăm să ne descrieți pe scurt conceptul și structura acestui program. Care sunt componentele didactice pe care se pune accent în cadrul lui?
A.N.: Conform acestei inițiative academice inovative, studenții admiși la programul de studii Științele Educației la Universitatea din București au posibilitatea de a dobândi, în urma unui stagiu de două semestre de pregătire teoretică și practică în Danemarca, două diplome. Certificările primite de studenți sunt: diplomă de licență în Pedagogie (Universitatea din București) și diplomă de licență în Pedagogie Socială (VIA University College din Danemarca). Același mecanism de mobilitate studențească (un an petrecut ca student al universității partenere) se aplică și studenților danezi, care, la finalul cursurilor, primesc aceleași diplome. Ceilalți ani de studii parcurși în universitatea parteneră sunt echivalați conform procedurilor de mobilitate studențească.
Ca sa fie mai clar – și poate util pentru alte facultăți care vor să construiască un astfel de program – voi face o descriere mai detaliată a acestui parcurs academic. Așadar, studenții danezi participă la cursuri în România în anul II, fiind implicați într-un program de studii în limba engleză construit special pentru necesitățile lor de formare; apoi, continuă studiile în Danemarca. La finalul a șase semestre și totalizând 180 ECTS, studenții sunt declarați absolvenți ai programului de licență în România (iulie), având examenul de licență în sesiunea de iarnă (ianuarie-februarie anul următor). Documentele de examen sunt echivalate în România. La rândul lor, studenții români petrec anul III în Danemarca, într-un program dedicat; anii I și II studiați în România sunt echivalați de instituția parteneră.
R: Care este raportul dintre teorie și practică la nivelul programului?
A.N.: Acest program este unul privilegiat din acest punct de vedere, al raportului teorie-practică. Anul de studii petrecut în instituția parteneră este împărțit în două: un semestru academic (cursuri, dar și ateliere aplicative) și unul dedicat special practicii. Ca urmare, atât studenții români, cât și colegii lor danezi au în programul de studii foarte multe oportunități de a participa concret la activități specifice desfășurate de diferite instituții relevante, de a-și asuma responsabilități, de a cunoaște oameni și practici educaționale funcționale.
R: Programul a fost inaugurat în cursul anului universitar 2012-2013. Câți studenți români, respectiv danezi, au beneficiat până în prezent de mobilitate în cadrul acestui program?
A.N.: În această perioadă, cele două instituții de învățământ partenere au emis aproape 100 de diplome pentru cei 28 de studenți români care au fost în Danemarca și cei 27 de colegi danezi care au venit la noi. Dar, în afara cifrelor, relevante sunt achizițiile acestor absolvenți, faptul că atunci când se întorc acasă sunt diferiți. În bine!
R: Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante beneficii pe care un astfel de program le aduce studenților care optează pentru el?
A.N.: Beneficiile sunt foarte mari, așa cum spuneam mai devreme. Atât maturizarea academică a studenților la terminarea programului, cât și îmbogățirea orizontului de cunoaștere sunt evidente. De asemenea, mai merită menționate și alte elemente: faptul că există studenți care se întorc în țara gazdă pentru continuarea studiilor cu programe de master sau pentru stagii de practică internaționale în cadrul unor parteneri de practică, faptul că primesc oferte de angajare de calitate. Și acestea sunt doar câteva exemple.
R: Este schimbul intercultural un câștig pentru viitorul practician sau specialist în pedagogie și pedagogie socială?
A.N.: Da, sigur că da! Competențele interculturale dezvoltate în urma acestor interacțiuni reprezintă achiziții indispensabile pentru oricine lucrează în profesiunile sociale. Nu poți fi un bun specialist în educație dacă nu ești deschis către ceilalți, dacă nu ești empatic și nu ai o minte flexibilă. Capacitatea de a te raporta echilibrat la alteritate, de a-l înțelege pe celălalt, de a-i respecta dreptul la diferență reprezintă elemente care nu pot să lipsească din profilul de formare al unui astfel de profesionist. Iar programele de mobilitate studențească sunt oportunități foarte consistente pentru formarea și consolidarea acestor achiziții.
R: Ce ne puteți spune despre evoluția acestui program, de la înființarea lui până în prezent? Ce considerați că ar putea fi îmbunătățit sau adăugat acestui program pentru a-l face mai performant?
A.N.: Succesul programului este real, dovedit și consolidat în timp. Șase generații de studenți români și danezi au beneficiat de acest program, așa că avem o istorie care ne îndreptățește să-l considerăm o experiență de succes. În acest timp, provocările au fost multiple. Am avut multe dificultăți la început, până când am reușit să stabilim niște proceduri clare de implementare pentru o activitate nouă și plină de neprevăzut. Am avut numeroase întâlniri cu partenerii danezi, multe schimburi de e-mailuri, de documente. Apoi, apăreau mereu probleme noi, an de an: studenți care întrerupeau formarea, se mutau la altă universitate, reveneau, alt tip de diplome de echivalat, alte sisteme de notare, schimbări în echipele de implementare și multe altele. Pentru toate trebuia să găsim soluții non-standard. Colegii din structurile de management și de suport din Universitatea noastră ne-au sprijinit foarte mult, am căutat împreună soluții. Nu știu dacă am reușit vreodată să le transmitem mulțumirile echipei de implementare pentru toate răspunsurile găsite la „întrebările despre double degree”. O facem acum! În ceea ce privește dezvoltarea programului pe mai departe, ne dorim să atragă în continuare cât mai mulți studenți buni! Este o oportunitate de învățare deosebită și ar fi păcat ca toate eforturile noastre pentru construcția acestui program să nu ajungă la cât mai mulți beneficiari!
R: Ar putea fi formulată o rețetă pentru realizarea unui program de studii duble de succes? Dacă da, care ar fi elementele și principiile care ar trebui așezate la baza unui astfel de program?
A.N.: Acest program de licență dublă a fost prezentat în repetate rânduri ca un exemplu de bună practică în întâlnirile centrate pe tema internaționalizării învățământului superior, în discuțiile de lucru organizate de departamentele specializate ale universității. Reprezintă unul dintre cele 32 de exemple analizate la nivel european, alături de programe din Finlanda, Germania, Italia, Olanda și Romania într-un inventar de bune practici. Toate aceste confirmări ne întăresc ideea că este o experiență de succes. Rețeta de funcționalitate ar putea să includă parteneri de încredere, insistență, foarte multă răbdare.
Și, mai presus de toate, trebuie să includă existența unei echipe. Noi am avut și avem această echipă. Alături de colegii danezi, echipa facultății noastre îi include pe următorii: prof. univ. dr. Romiță Iucu, prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prof. univ. dr. Cătălina Ulrich Hygum, lect. univ. dr. Oana Moșoiu, conf. univ. dr. Cosmina Mironov, lect. univ. dr. Mihaela Stângu, lect. univ. dr. Anca Petrescu, asist. univ. Simona Iftimescu și Manuela Voicu, secretar-șef. Unii dintre colegi au fost implicați direct în implementarea proiectului, alții au susținut cursuri în engleză pentru studenții danezi prezenți în România. Dacă nu am fi adunat toate aceste forțe, nu am fi reușit. Programul a presupus un mare și complex efort colaborativ – cadre didactice, secretariat, studenți, structurile de suport ale universității – efort făcut în beneficiul studenților, pentru dezvoltarea acestora. Dificultățile de parcurs au fost multiple, așa cum am spus: reorganizarea cursurilor, restructurarea cerințelor, eforturile adiționale de echivalare diplome, de înregistrare și administrare a fluxurilor de studenți, de a preda în limbi străine. Însă motivația tuturor a fost continuu alimentată de dorința de a oferi studenților oportunități de formare utile, inovative, inedite. Bucuria de a contribui la un nivel atât de profund la dezvoltarea studenților a constituit un motivator foarte important.
R: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
A.N.: Există multe căi, firește! Una este cea de față: prezentarea, diseminarea unor practici bune către un număr mare de colegi este un bun punct de pornire! Când știi ce se întâmplă în alte facultăți, când vezi „pe viu” rezultatele unor proiecte inovatoare te poți mai ușor lăsa „contaminat” de entuziasmul acestora. În cazul proiectului despre care vorbim – licența dublă – colegii care vor să-l dezvolte pot afla de la noi direct despre multiplele sale beneficii, pot profita de „pilotarea” făcută. Astfel, vor vedea că acest program nu a fost util doar studenților, dar a ajutat și la dezvoltarea profesională a profesorilor implicați. A oferit cadrelor didactice din facultatea noastră oportunitatea de a preda unor studenți din alte culturi, în limba engleză, de a se adapta la stiluri de învățare diferite, provocatoare. În plus, programul a permis – prin cursurile predate în limba engleză – consolidarea ofertei de formare propusă pentru mobilitățile de tip Erasmus și altor studenți interesați de programele facultății noastre. Și, de asemenea, a contribuit la dezvoltarea dimensiunii internaționale a facultății și la exersarea unor capacități necesare în dezvoltarea unor programe viitoare (fie joint degrees, masterate în cooperare sau doctorate internaționale). Iată doar câteva direcții care, dacă sunt continuate și preluate, pot să fie puncte de reper pentru consolidarea performanțelor didactice și de cercetare ale Universității din București.
R: Aveți un mesaj pentru organizatorii Premiilor Senatului Universității din București?
A.N.: Mă bucur că au ales să se bucure alături de noi de succesul acestui program, că l-au remarcat și l-au făcut și mai cunoscut. Mulțumiri pentru asta, pentru ideea acestor premii. Și sper că vor continua această activitate de a identifica, premia și lăuda multiplele inițiative inovatoare care există în facultățile universității noastre!
Postări asemănătoare:
Ești #student la UB și creativitatea și talentul muzical sunt superputerile tale? Compune versurile imnului Universității din București și poți câștiga o bursă de 1.200 de lei
Dezbatere prilejuită de apariția volumului „Învățătura de minte. Eseuri despre educație”, semnat de prof. univ. dr. Liviu Papadima
„Cred că mentoratul este cel mai bun mod de a face educație”– interviu cu cercetătorul Alexandru Nicolae, cadru didactic la Facultatea de Litere a UB
„Lucrul cu studenții este cel mai îmbucurător, căci este minunat să le poți împărtăși din cunoștințele și experiența ta și să-i vezi cum evoluează și cum își găsesc drumul în viață” – interviu cu lect. univ. dr. Irina Nastasă-Matei
