Another dinosaur puzzle solved by paleontologists

 

Publicat pe 16 January 2020 in Main Slider

Another dinosaur puzzle solved by paleontologists

The international research team reporting the discovery includes Dr. Zoltán Csiki-Sava, professor at the Faculty of Geology and Geophysics from the University of Bucharest

A new research, recently published in the journal Papers in Palaeontology, yielded a conclusive, though surprising, answer concerning a strange type of fossil eggshells by using an innovative investigation technique.

The research was conducted by an international team led by Seung Choi from the Seoul National University (South Korea) and including Yuong-Nam Lee (Seoul National University, South Korea), together with Miguel Moreno-Azanza (Universidade Nova de Lisboa; Museu de Lourinhã, Portugal), Zoltán Csiki-Sava (University of Bucharest, Romania), and Edina Prondvai (Ghent University, Belgium, currently at the MTA-MTM-ELTE Research Group for Paleontology, Hungary).

The team succeeded to determine the true identity of a peculiar type of fossil eggshells called Pseudogeckoolithus, originating from the end of the Cretaceous Period (roughly 85 to 66 million years ago), eggshells that confused European paleontologists for several decades.

The Pseudogeckoolithus eggshells are widely distributed across southern Europe and also appear in northern Africa. In Romania, they are common in the dinosaur-bearing fossiliferous rocks of the Hațeg Basin, within the Hațeg Country UNESCO Global Geopark. The eggshells are thin (usually less than 0.3 mm). Whereas some aspects of their microstructure resemble those of the eggshells of some theropods (that is, predatory dinosaurs), other features are reminiscent of those of modern gecko (lizard) eggshells. Furthermore, they are characterized by a unique node-like ornamentation, being in this respect also remarkably similar to the eggshells of some modern geckoes. Thus, these fossils were commonly referred to as ‘geckoid’ eggshells by the experts.

“This was a case of a very confusing signal within the European Late Cretaceous fossil record. Due to its similarity to modern gecko eggshells, Pseudogeckoolithus was often regarded as a proof supporting the presence of ancient gecko-like lizards in the tropical archipelago covering the southern part of Europe at the end of the reign of dinosaurs” says Zoltán Csiki-Sava from the University of Bucharest, one of the co-authors of the study.

In order to clarify the identity of the Pseudogeckoolithus egg-layer, the team investigated such ‘geckoid’ eggshell fossils from Romania (originating from the Geopark, but also from the Transylvanian Depression, in the neighborhood of Sebeș, Alba County), Hungary, and Spain. They used a novel technique called Electron Backscatter Diffraction (EBSD) analysis to reveal their detailed crystallographic pattern, and compare it with that of modern geckos as well as of birds and extinct bird-like dinosaurs, the so-called maniraptorans.

“We are now fully aware that modern gecko eggshells and typical dinosaur (including bird) eggshells have completely different crystallographic arrangement. Thus, we decided to compare the crystallographic image of Pseudogeckoolithus to that of the eggshells of modern geckoes and birds, as well as those of small predatory dinosaurs, to solve the Pseudogeckoolithus enigma” explains Seung Choi, who had previously studied in detail both gecko and predatory dinosaur eggshells using the same technique.

Indeed, the researchers could confirm that Pseudogeckoolithus, with its eggshell crystals growing from the inner towards the outer shell surface, has a completely different crystallographic arrangement from that of modern gecko eggshell, where crystal growth appears to proceed from the outer surface inwards. Instead, Pseudogeckoolithus eggshells show a crystallographic arrangement typical to birds and their maniraptoran ancestors, to which the main villain from the movie Jurassic Park, Velociraptor, also belongs.

Pseudogeckoolithus eggshells are so thin and fragile, that it is often difficult to recognize pristine fragments that preserve all the features typical to theropod eggshell, such us multiple layers with different types of crystals. Nevertheless, EBSD allowed us to identify these structures even in the less well preserved specimens, confirming that Pseudogeckoolithus is not a true gecko eggshell. Accordingly, there is no evidence that geckoes were common in the Upper Cretaceous of Europe, as often interpreted previously” comments Miguel Moreno-Azanza, from Universidade Nova de Lisboa and Museu de Lourinhã. “The misleading identity of Pseudogeckolithus was already addressed by Nieves López-Martínez and Monique Vianey-Liaud who named it back in 1997. They classified this eggshell as dinosaurian but named it ’gecko-like stone egg‘, which is what Pseudogeckoolithus stands for. Now, these new techniques allowed us to firmly corroborate their initial observation – these eggshells originate from eggs laid by dinosaurs” he adds.

In fact, the pan-European distribution of Pseudogeckoolithus eggshells actually implies the common presence of small, likely closely related bird-like predatory dinosaurs throughout Europe during the Late Cretaceous. “It is remarkable how widespread the Pseudogeckoolithus-type eggshells are. They turn up practically everywhere in the Late Cretaceous archipelago, regardless of geographic position, sedimentary environment or age of the rocks. Now, based on the abundance of their eggshells, we can envisage easily the large number of small feathered predatory dinosaurs that roamed these tropical islands, even when their body fossils are very rare or even completely absent.” explains Zoltán Csiki-Sava the significance of their results.

Shockingly, Pseudogeckoolithus has many features in common with the eggshells of megapodes, modern birds that do not brood their eggs; instead, they build large mounds of dirt and vegetation and bury their eggs inside. In the mound, organic matters are fermented, producing the heat required to hatch the eggs. Both Pseudogeckoolithus and megapode eggshells are thin, have funnel-like breathing canals, and disperse node-like ornamentation, a combination of traits that is otherwise very rare in modern bird eggshells. “Based on these features and the eggshell thickness proportions, the eggs themselves were probably no larger than the eggs of a crow (~ 3×4 cm) and were laid in a buried nest. However, the mother herself was likely larger than a crow, maybe about the size of a chicken, because the dinosaurian pelvis was narrower, and hence their eggs were proportionately smaller than those of modern birds.” says Edina Prondvai.

“This study is a very good example as to why and how advanced and sophisticated analytical methods become more and more important in paleontology. They can not only identify fossil organisms where other, traditional methods fail to deliver, but can also shed new light on their distribution, life and evolution” concludes Seung Choi, lead author of the study.

The paper reporting this research can be accessed at https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/spp2.1294.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services