În cadrul celei de-a șasea Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2022, Delia Boteanu, absolventă a Specializării de „Biochimie” a Facultății de Biologie din cadrul Universității din București, a câștigat premiul pentru cea mai bună lucrare de licență în domeniul Științelor Vieții și Pământului.
Lucrarea, intitulată „Studiul efectului unor compuși anti-tumorali asupra expresiei caspazei-1 în celule de cancer de sân”, a fost coordonată de lect. univ. dr. Sorina Dinescu și de drd. Liliana-Roxana Balahura.
În prezent, Delia Boteanu urmează studiile masterale la aceeași facultate – masterul de „Biochimie si biologie moleculară” – având ca interese predilecte de cercetare mai multe ramuri ale biologiei: biologie celulară, biologie moleculară, biochimie. În plus, din anul 2022, laureata lucrează la Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu” din Bucureşti.
Despre provocările din spatele redactării unei lucrări de licență cu o temă de actualitate, precum și despre ambițiile și planurile de viitor în cercetare, precum și în carieră ne vorbește chiar Delia Boteanu.
Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a șasea ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „Cea mai bună lucrare de licență” în domeniul Științelor Vieții și Pământului. Ce v-a motivat să participați la această competiție și ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
Delia Boteanu: Am urmărit cu mare interes acest eveniment organizat de către Senatul Universității din București în 2021, iar motivația de a participa a existat undeva în adâncul sufletului meu încă de atunci. Un an mai târziu, profesorul meu coordonator, lect. univ. dr. Sorina Dinescu, mi-a prezentat această competiție și m-a încurajat să particip. În acel moment am realizat că dorința de acum un an mi s-a îndeplinit. Obținerea premiului a însemnat pentru mine mult mai mult decât validarea muncii depuse în cadrul realizării lucrării de licență, oferindu-mi ambiția și încrederea în mine de a-mi investi toată puterea pe care o dețin pentru a-mi urma pasiunea: știința.
R.: Cercetarea dumneavoastră, „Studiul efectului unor compuși anti-tumorali asupra expresiei caspazei-1 în celule de cancer de sân”, a fost coordonată de lect. univ. dr. Sorina Dinescu și de drd. Liliana-Roxana Balahura. Au existat momente în care au existat viziuni diferite ale colaboratorilor asupra vreunui aspect al lucrării și, dacă da, cum au fost depășite astfel de situații?
D.B.: Ca în orice grup de cercetare, vor exista oameni și opinii diferite. Cheia succesului este modul în care punem cap la cap ideile și cum putem scoate ceea ce este mai bun, pentru un bine comun. Întotdeauna am apreciat viziunile diferite și le-am privit ca pe un prilej de a evolua. Consider că cel mai important lucru în realizarea unei lucrări de licență (și nu numai) este comunicarea constantă dintre student și coordonatori. Mă consider norocoasă și le port foarte multă recunoștință coordonatoarelor mele care prin modul facil de a comunica și de a ne înțelege, m-au îndrumat astfel încât parcursul meu în cadrul redactării lucrării de licență să fie unul plăcut.
R: Ce v-a determinat să alegeți această temă de cercetare, una complexă și, potrivit coordonatorilor, cu un grad foarte ridicat de dificultate pentru un absolvent de facultate?
D.B.: Unul dintre aspectele care mi-au atras atenția în timpul anilor de studiu a fost înțelegerea mecanismelor implicate în diverse patologii: cum se comportă un organism în stare fiziologică, ce îl determină să intre în stare patologică și ce anume poate fi țintit astfel încât să se urmărească tratarea acestuia. Întocmai complexitatea cancerului de sân și misterul care încă îl înconjoară în ceea ce privește multitudinea mecanismelor aflate la baza acestei boli m-au făcut să aleg această temă de cercetare. Faptul că există posibilitatea de a descoperi chiar și un mic amănunt lipsit, totuși, din cantitatea copleșitoare de informații asupra oricărei patologii, îmi oferă un sentiment de împlinire pe care rar îl pot simți venind din altă arie decât cea a cercetării.
R: În Introducere ați menționat că „scopul acestei lucrări este reprezentat de înțelegerea mecanismelor moleculare implicate în progresia cancerului de sân și evidențierea efectului anti-tumoral al PTX prin evaluarea citotoxicității asupra celulelor tumorale mamare MDA/MB 231 și evaluarea nivelurilor de expresie genică și proteică ale caspazei-1”. Ne puteți explica, într-un limbaj accesibil unui public nespecializat, această inițiativă?
D.B.: Această lucrare de licență a urmărit efectul paclitaxelului, un tip de tratament specific cancerului de sân aflat în stadiul metastazic. Pe scurt: tumori care s-au extins de la nivel mamar către alte organe. Celulele care alcătuiesc aceste tumori au un profil aberant, diferit față de celulele sănătoase, și se pot înmulți și dezvolta fără control. Astfel, am utilizat paclitaxelul pentru a urmări în ce cantitate devine toxic, deci omoară, celulele tumorale. Genele produc proteine. Proteinele pot avea diferite efecte asupra celulei. Astfel, am vrut să identificăm în ce măsură proteina caspaza-1 este produsă de către celulele tumorale sub acțiunea tratamentului și dacă aceasta induce un efect eficient sau nu în tratarea cancerului de sân.
R: Cât de mult timp a necesitat documentarea, agregarea și interpretarea datelor, și ce dificultăți ați întâmpinat în elaborarea lucrării, mai ales că ați inclus și o parte practică, de laborator?
D.B.: Faptul că lucrarea mea de licență conține și o parte practică m-a motivat să încep munca propriu-zisă încă de la finalul celui de-al doilea an de facultate. Consider că o reușită în orice domeniu necesită eforturi realizate într-un ritm constant. Documentarea timpurie, agregarea rezultatelor experimentale respectând un program eficient reprezintă pașii pe care i-am urmat cu consecvență și interes. Lucrul în laborator mă entuziasmează foarte tare. Ceea ce este fascinant, dar stresant în același timp, este faptul că realizarea experimentelor în laborator necesită multă răbdare și precizie. Poți da greș ușor, însă important este să nu te lași dezamăgit și să cauți să optimizezi constant modul de lucru.
R: Care sunt concluziile cercetării dvs. și în ce fel impactează acestea studiile în domeniu? Ce deschidere există spre acest domeniu în spațiul românesc, dar și în cel internațional, și cum ați putea explica pentru publicul larg posibilele aplicații ale acestei cercetări? În ce fel poate fi îmbunătățit tratamentul pacientelor care se confruntă cu diferite forme cancer mamar?
D.B.: Partea experimentală a concluzionat faptul că paclitaxelul exercită un efect puternic citotoxic la nivelul celulelor tumorale mamare din linia MDA-MB-231, primul pas către identificarea unui bun tratament. De asemenea, acest compus este capabil să inducă moartea celulară prin activarea și supraexpresia caspazei-1, o proteină care este implicată și în producerea unui răspuns inflamator asociat procesului de tumorigeneză mamară. Aceste concluzii reprezintă un punct de plecare promițător către descoperirea unei posibile corelații dintre mecanismul prin care acționează paclitaxelul și piroptoza, un tip de moarte celulară. De asemenea, o altă direcție ce poate fi abordată este cea a răspunsului inflamator implicat în cancerul mamar sau corelația dintre tratament și efectul de stabilizare pe care acesta îl are asupra microtubulilor.
Cu siguranță, deschiderea spre acest domeniu de cercetare este mult mai mare în spatiul internațional comparativ cu cel românesc, însă și posibilitățile diferă. În spațiul românesc există mult interes spre acest domeniu, deci nu ar strica puțin mai multă susținere.
Aplicațiile acestei teme de cercetare sunt de interes major în găsirea celui mai eficient tip de tratament al cancerului de sân. Un tip de cancer metastazic va necesita un tratament dur, care poate avea efecte secundare asupra organismului. Cum să administrăm pacientului un compus astfel încât să-i eliminăm efectele secundare toxice? Împreună cu ce alt compus poate fi administrat astfel încât eficiența tratamentului să fie cât mai mare? Cu ce alte terapii se poate combina administrarea de paclitaxel astfel încât pacientul să aibă o schemă completă de tratament? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care sunt deja puse și la care se găsesc ușor-ușor răspunsuri.
R.: Alegerea unei profesii pare din ce în ce mai dificilă în zilele noastre. Ce anume v-a determinat să vă dedicați acestui domeniu, mai ales că ați avut un parcurs educațional și profesional „fidel” domeniului pentru care ați optat după absolvirea studiilor liceale?
D.B.: Biologia m-a atras încă din copilărie, fiind un copil curios și intrigat despre modul în care funcționează lucrurile care ne înconjoară. La 12 ani primeam primul meu microscop (de jucărie, evident). Șapte ani mai târziu deveneam studentă la secția de Biochimie a Facultății de Biologie, iar aici aveam ocazia să-mi descopăr cu adevărat pasiunea pentru Științele Vieții. De aici înainte a fost numai muncă și determinarea de a nu pierde contactul cu universul fantastic al biologiei. De aceea, eu cred cu tărie că alegerea unei profesii reprezintă un proces simplu numai în momentul în care ești sincer cu tine. Pasiunea lăuntrică este cea care te va ghida în direcția menită.
R.: Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul reprezintă a doua cauză de deces, la nivel global, iar în anul 2022, principala incidență globală a acestei boli a fost reprezentată de cancerul mamar feminin. Cum ar putea fi îmbunătățite programele naționale de prevenție la nivel național?
D.B.: Într-adevăr, aceste informații furnizate de Organizația Mondială a Sănătății reușesc să te pună pe gânduri. Ce ar fi, însă, dacă am putea disemina la nivel național informații pozitive, din surse sigure, care să ducă la rezolvări? Am observat în societatea actuală că a vorbi despre sănătatea ta este un subiect taboo. De ce să ajungem să tratăm când putem învăța să prevenim? Consider că sunt necesare campanii de informare cu privire la cancerul de sân, precum și cel de col uterin, încă din perioada gimnaziului. Este important ca fetele să fie informate cu privire la corpul lor și la modificările la care acesta poate fi supus în diferite condiții.
Da, cancerul de sân descoperit în stare incipentă poate fi tratat. Testele de screening cresc șansele unui tratament eficient deoarece permit identificarea cancerului înainte ca simptomele să apară. Toate aceste informații sunt extrem de valoroase și trebuie să ținem cont de ele. Implementarea programelor prin care femeile pot beneficia de servicii gratuite de screening cel puțin o dată pe an, pot să scadă considerabil incidența cancerului mamar feminin.
R.: Care sunt acei profesori care v-au marcat în mod deosebit în timpul studiilor și în ce mod au contribuit aceștia la evoluția dumneavoastră profesională și personală?
D.B.: În cadrul parcursului meu universitar am reușit să întâlnesc diverse tipologii de profesori. Cert este faptul că toți profesorii pe care i-am întâlnit au reușit să mă modeleze astfel încât să devin persoana de astăzi. Unul dintre profesorii care m-au marcat deosebit în timpul studiilor a fost prof. dr. Otilia Zărnescu. Dumneaei a contribuit la evoluția mea ca student încă din primul an de licență, iar profesionalismul și capacitatea de a fi organizat sunt printre cele mai importante calități pe care consider că am reușit să le preiau. Nu în ultimul rând, lect. univ. dr. Sorina Dinescu, fiind și coordonatoarea lucrării de licență, m-a inspirat să devin o persoană mult mai calculată și sigură pe ceea ce face sau ce spune și să nu-mi neglijez firea curioasă. Pe această cale vreau să le mulțumesc din suflet pentru că m-au transformat într-o persoană echilibrată și muncitoare când vine vorba despre visul ei.
R.: În opinia dvs., inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre obținerea de noi performanțe? Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
D.B.: Inițiativele precum Premiile Senatului Universității din București reprezintă un prilej de a lua la cunoștință faptul că există oameni din domeniul academic cu un potențial de la care avem ce învăța, un prilej de a fi printre oameni ghidați de dorință și pasiune. Acest lucru nu poate decât să influențeze pozitiv studenți și cadre didactice spre noi performanțe. Sunt de părere că Universitatea din București deține o putere imensă în a stimula excelența atât din punct de vedere didactic, cât în cadrul cercetării, și această putere trebuie pusă în evidență cât mai des. Universitatea este alcătuită dintr-un număr foarte mare de studenți care țintesc către performanță, care muncesc cu adevărat pentru visul lor, iar eu consider că aceștia trebuie recunoscuți, motivați să facă o schimbare în țara noastră. Organizarea unor conferințe naționale și internaționale, internship-uri pentru studenți susținute de către UniBuc în colaborare cu universități sau institute de cercetare din România și străinătate, ar aduce o multitudine de beneficii. Mulți ar spune că cercetarea nu dă roade în România, dar de ce să nu investim cât mai mult în această arie pentru că există deja potențial nesfârșit?
