fbpx

„Avantajul major al unui profesor-cercetător este acela că produce informații științifice, deci nu doar le reproduce”, interviu cu asist. univ. dr. Remus Prăvălie

„Avantajul major al unui profesor-cercetător este acela că produce informații științifice, deci nu doar le reproduce”, interviu cu asist. univ. dr. Remus Prăvălie


Premiat cu distincția pentru „cel mai prestigios articol al anului 2018 din domeniul Științelor Vieții și Pământului”, asist. univ. dr. Remus Prăvălie este, în prezent, cadru didactic al Facultății de Geografie a UniBuc.

Rezultatele studiului său, Major perturbations in the Earth’s forest ecosystems. Possible implications for global warming, pot sta la baza dezvoltării unor politici publice în domeniul ecologiei, cu privire la reducerea încălzirii globale. Un lucru interesant de remarcat este și faptul că articolul a fost publicat deja în revista Earth-Science Reviews, fiind apreciat atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Despre interdisciplinaritate, despre provocările din cariera unui cercetător, precum și despre multiplele perturbații majore care au afectat pădurile planetei, în special în ultima jumătate de secol, ne va vorbi, pe larg, asist. univ. dr. Remus Prăvălie.

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a doua ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru „cel mai prestigios articol al anului 2018 din domeniul Științelor Vieții și Pământului”. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

Remus Prăvălie: Acest premiu a însemnat, bineînțeles, o mare bucurie personală și o adevarată satisfacție profesională. În același timp, consider că a reprezentat o confirmare a calității cercetării științifice, asupra căreia mă concentrez în mod consecvent și sistematic de mai mulți ani. În știința contemporană, calitatea cercetării este mult mai prețioasă decât cantitatea, de aceea consider că oferirea unui asemenea premiu de către cea mai prestigioasă universitate din țară a reprezentat, în opinia personală, o șansă de confirmare a faptului că mă aflu în direcția potrivită în cercetarea științifică. Premiul pentru cel mai prestigios articol al anului 2018 din domeniul Științelor Vieții și ale Pământului a însemnat totodată și o determinare mai mare în activitatea științifică viitoare, pe care sper să reușesc să o perfecționez cât mai mult cu putință. Având în vedere aceste considerente, doresc să adresez mulțumiri speciale profesorilor din Facultatea de Geografie, care, de-a lungul anilor de studenție, au contribuit la formarea și consolidarea mea profesională, comisiei de specialitate din cadrul Senatului Universității din București, care mi-a oferit acest premiu valoros, dar și familiei mele, care m-a susținut moral de-a lungul anilor de cercetare academică.

R: Cercetarea dumneavoastră aparține unei direcții care îmbină domenii precum geografie, biologie și ecologie. Ce trebuie să facă un cercetător pentru a dobândi ,,echilibrul” necesar unei abordări interdisciplinare? Cât de importantă este abordarea interdisciplinară în aceste domenii?

R.P.: În primul rând, trebuie să fie foarte pasionat de domeniul de cercetare în care activează. În al doilea rând, trebuie să citească foarte multă literatură de specialitate. În al treilea rând, trebuie să aibă o viziune de ansamblu asupra problematicii abordate, dincolo de limitele clasice ale unei discipline în care problematica studiată poate fi încadrată în mod tradițional. Acest ultim aspect este foarte important în cercetarea interdisciplinară, care în esență poate fi definită succint ca o formă complexă de analiză, caracterizată prin transfer de concepte, date și metode între mai multe discipline și domenii științifice, în vederea investigării holistice a unor procese de mare complexitate cum sunt cele de mediu. În cazul lucrării premiate, abordarea interdisciplinară a fost o condiție sine qua non pentru surprinderea modificărilor complexe ale ecosistemelor forestiere globale, cu implicații variate la nivelul altor sisteme de mediu, cum ar fi cel climatic. Cercetarea interdisciplinară în domeniile geografiei, ecologiei și biologiei, în care s-a încadrat, într-adevăr, lucrarea, este esențială în studierea aprofundată a problemelor de mediu care afectează la scară largă societatea umană actuală. Pentru cazul concret al acestei lucrări despre care discutăm, analiza interacțiunilor complexe dintre modificările pădurilor planetei și cele ale sistemului climatic global a necesitat o cunoaștere temeinică a schimbărilor acestor sisteme biotice, care aparțin domeniului ecologie (de exemplu, modificările funcțiilor ecologice principale de biomasă, biodiversitate și de stocare a carbonului), în relație cu modificările climatice (de exemplu, amplificarea sau diminuarea încălzirii climatice), o problematică de mediu intens studiată în domeniul/disciplina geografie/climatologie.

R: Pentru a înțelege mai bine esența articoluluiMajor perturbations in the Earth’s forest ecosystems. Possible implications for global warming”, povestiți-ne, pe scurt, care sunt rezultatele cercetării dvs.? Ce v-a determinat să vă alegeți această temă?

R.P.: Înainte de toate, doresc să menționez că alegerea acestei teme de cercetare are legătură cu preocuparea mea mai largă asupra modificărilor globale de mediu care afectează întreaga societate umană. Nu este prima oară când reușesc să abordez o problemă complexă de mediu, la întreaga scară globală. Un alt exemplu de cercetare complexă realizată până în prezent vizează investigarea în premieră a extinderii mediilor aride globale în ultimele decenii, cu multiple consecințe negative în degradarea terenurilor și în accentuarea altor perturbații de mediu. De asemenea, nu este prima dată când experimentez ideea de interdisciplinaritate, care în esență a reprezentat nucleul abordării științifice în lucrarea mea de doctorat intitulată „Degradarea terenurilor în sudul Olteniei. Analiză interdisciplinară”. Probabil că teza de doctorat în sine, în care am analizat inclusiv relația clima – păduri, dar la o scară locală în România, a reprezentat motivația principală care a stat la baza unei asemenea teme de cercetare, extrapolată la nivel global. Referitor la rezultatele obținute în cazul lucrării premiate, voi încerca să fiu cât mai succint posibil.

În articol sunt analizate în premieră, într-o manieră sistematică și integrată, multiplele perturbații majore care au afectat pădurile planetei în special în ultima jumătate de secol, marcată de modificări de mediu fără precedent în istoria umanității – o perioadă de maximă intensitate a Antropocenului, denumită Marea Accelerare. Fiind o lucrare de tip review, în esență rezultatele se bazează pe cercetarea amănunțită a unei literaturi de specialitate vaste, de actualitate și reprezentative pentru scopul general al cercetării, acela al identificării schimbărilor forestiere și al mecanismelor complexe prin care aceste modificări au influențat (accelerat) încălzirea globală. Pentru a puncta dificultatea unei asemenea analize, o să precizez doar faptul că, pentru realizarea acestui articol, au fost investigate și citate aproape 400 de lucrări științifice, foarte multe fiind selectate din reviste științifice de top precum Nature, Nature Climate Change, Science, PNAS sau Global Change Biology.

Concret, s-a constatat că în prezent există 12 perturbații forestiere majore, care la scară globală pot fi grupate în trei categorii în funcție de predominanța cauzelor declanșatoare, și anume: perturbații climatice (schimbări de fenologie, de habitat, uscăciune, invazii de insecte), antropice (defrișări, fragmentări, poluare/contaminare) și mixte (defaunizare, incendii, schimbări de compoziție, de productivitate netă primară și modificări biogeochimice). Aceste perturbații se manifestă frecvent, intens și la o scară spațială vastă, fiind capabile să altereze puternic productivitatea pădurilor, serviciile ecosistemice ale acestora și să erodeze semnificativ inclusiv capacitatea pădurilor de stabilizare a sistemului climatic global, prin mecanisme complexe precum decarbonizare (asimilarea carbonului din atmosferă în biomasa forestieră) sau răcire climatică prin procese intense de evapotranspirație, specifice mai ales pădurilor tropicale. Rezultatele au indicat clar faptul că perturbațiile forestiere multiple nu reprezintă doar o problemă ecologică terestră, care presupune agravarea altor probleme critice de mediu cum ar fi declinul biodiversității, ci o amenințare reală pentru stabilitatea tuturor sistemelor biofizice ale Pământului. Dacă ne raportăm la implicațiile acestor modificări ecologice în dinamica sistemului climatic, se poate discuta de accelerarea încălzirii globale, de exemplu prin mecanisme de tip feedback pozitiv (sau prin bucle de reacție pozitivă), care în prezent reprezintă un subiect de mare actualitate în lucrările similare de specialitate. Un ultim aspect pe care aș vrea să îl menționez este că rezultatele articolului sunt de interes larg și prin prisma a cinci strategii principale propuse (acțiuni de atenuare, adaptare, reparare, protejare și cercetare) care, dacă sunt implementate de către guvernele lumii rapid, la scară largă și într-o manieră mixtă, pot ajuta în mod fundamental la combaterea crizei multidimensionale cu care se confruntă ecosistemele forestiere ale lumii.

R: Considerați că rezultatele studiului dvs. pot sta la baza dezvoltării unor politici publice în domeniul ecologiei, cu privire la reducerea încălzirii globale?

R.P.: Categoric, da. Fiind o cercetare globală, măsurile propuse pot avea repercusiuni globale, dacă sunt implementate în mod eficient prin intermediul politicilor internaționale. Probabil că această afirmație pare a fi exagerată, de aceea voi încerca să argumentez pe scurt acest punct de vedere. În lucrare există o secțiune dedicată măsurilor concrete care pot fi implementate de către guvernele lumii pentru rezolvarea problemelor ecologice variate ale pădurilor planetei și, implicit, pentru combaterea încălzirii globale. Așa cum am precizat la întrebarea anterioară, aceste măsuri sau acțiuni pot fi grupate în cinci strategii majore. Strategia esențială pe care ar trebui să se bazeze umanitatea este combaterea schimbărilor climatice în sine, care reprezintă o cauză principală a procesului de degradare a pădurilor la întreaga scară planetară, care la rândul lui este responsabil de accelerarea încălzirii globale. Cum se poate face acest lucru? Prin reducerea sau eliminarea sistematică a emisiilor de carbon sau prin acțiuni mai sofisticate cum ar fi aplicarea unor tehnici de manipulare a sistemului climatic la scară largă, denumite geoinginerii. Aceste tehnici speciale sunt luate din ce în ce mai serios în politicile internaționale, având în vedere că abordarea clasică a combaterii încălzirii climatice, și anume curbarea (scăderea) emisiilor de gaze cu efect de seră, nu produce rezultate suficient de rapide astfel încât planeta să se mențină în următoarele decenii sub limita încălzirii climatice de 2 grade Celsius (față de perioada preindustrială), considerată vitală pentru stabilitatea sistemelor biofizice ale Pământului.

Așadar, în lucrare este propusă o schemă detaliată de combatere a încălzirii climatice care, dacă va fi implementată sub egida unor politici internaționale foarte importante cum ar fi Acordul de la Paris, ar trebui să producă rezultate concrete în stabilizarea pădurilor și, implicit, a sistemului climatic global. Pe de altă parte, dacă discutăm de politici care ar putea fi implementate strict în domeniul ecologiei, care să ajute la reducerea încălzirii climatice, atunci exemple reprezentative în această direcție includ programul REDD+ (Reducing Emissions from Deforestation and Forest Degradation – Reducerea Emisiilor din Defrișări și Degradarea Pădurilor), promovat de către Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, sau marile proiecte de împădurire ale unor state cum ar fi China, Brazilia, India sau Indonezia, care pot fi foarte importante în biosechestrarea carbonului din atmosfera terestră. În concluzie, în prezent există o paletă largă de soluții care pot fi utile (prin protejarea pădurilor sub diferite forme) în reducerea încălzirii globale, dar eficiența acestora în stabilizarea sistemului climatic de-a lungul acestui secol depinde, în primul rând, de rapiditatea cu care acestea sunt implementate de către națiunile lumii.

R: Sunteți, în prezent, asistent universitar în cadrul Facultății de Geografie. Sunt cele două profesii – cadru didactic și cercetător – complementare?

R.P.: Bineînțeles că da. Consider că avantajul major al unui profesor care este și cercetător este acela că produce informații științifice, deci nu doar le reproduce. Orice lucrare publicată de către un cadru didactic într-o revistă prestigioasă presupune anumite rezultate științifice obținute în premieră, pe care profesorul le poate folosi cu succes în activitatea didactică. Așadar, consider că orice cadru didactic care are și rolul de cercetător este avantajat din mai multe puncte de vedere, mai ales dacă este performant în cercetare.

R: Ce ne puteți spune despre cercetările pe care le realizați în prezent? În ce direcție se îndreaptă acestea?

R.P.: În general, preocupările mele interdisciplinare vizează aria de cercetare a geografiei fizice şi alte arii de cercetare conexe, importante în contextul problemelor de mediu cu care se confruntă societatea umană. Mai exact, cercetările mele sunt îndreptate către aspecte de mediu variate precum schimbările climatice, impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor de mediu sau poluarea mediului, însă activităţile mele ştiinţifice sunt direcţionate, în acelaşi timp, şi către soluţiile de combatere a acestor dezechilibre biofizice planetare, care au legătură cu sistemele alternative de energie, gestiunea resurselor naturale sau controlul poluării. Desigur, aceste preocupări interdisciplinare au fost materializate până în prezent prin diferite lucrări științifice publicate în jurnale de specialitate prestigioase. Pe lângă această lucrare premiată, aș putea să menționez câteva exemple de abordări relevante, precum analiza globală a poluării radioactive generate de testele armelor nucleare, a expansiunii mediilor aride în ultimele decenii sau a situației actuale a resurselor solare și eoliene, care sunt cele mai importante în spectrul energiilor regenerabile.

R: Considerați că studenții ar trebui să fie implicați într-o măsură mai mare în diverse proiecte de cercetare? Pe de altă parte, dacă vă raportați la perioada studenției dumneavoastră, considerați că s-a schimbat „profilul studentului”?

R.P.: La această întrebare răspunsul depinde de studenții la care ne raportăm. După părerea mea, studenții programului de licență trebuie să fie preocupați în primul rând de formarea și consolidarea cunoștințelor geografice fundamentale, pentru că apoi, în timpul programului de masterat, să beneficieze de baza științifică necesară pentru integrarea inițială în proiecte de cercetare. Cu alte cuvinte, consider că implicarea studenților în proiecte de cercetare trebuie să fie sistematică și să aibă loc, într-o primă etapă, în perioada masterală. Bineînțeles, în timpul programului doctoral, orice student trebuie să fie implicat cu adevărat în cercetare, ideal într-un cadru organizat și finanțat al unuia sau al mai multor proiecte de cercetare. Dacă ne referim la situația lor concretă în Facultatea de Geografie, studenții doctoranzi ar trebui să fie implicați, într-adevăr, mai mult în proiecte de cercetare. După părerea mea, mult mai mult, dar trebuie să fim conștienți că este dificil să faci performanță în știință în România, mai ales în contextul subfinanțării cercetării din țara noastră. Referitor la profilul studentului, consider că nu s-a schimbat în mod considerabil față de perioada studenției mele, probabil și pentru că de atunci încă nu au trecut prea multe generații.

R:În loc de încheiere, vă rugăm să transmiteți un mesaj pentru organizatorii celei de-a doua Gale a Premiilor Senatului Universității din București.

R.P.: Le mulțumesc pentru premiul acordat și îi încurajez să continue această inițiativă foarte utilă pentru stimularea activității didactice și de cercetare în cadrul Universității din București.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services