„Pentru fiecare cercetător, domeniul ales și rezultatele sale sunt cele mai importante, prin fiecare rezultat obținut acesta simte că a contribuit cu ceva la înțelegerea domeniului sau a problematicii studiate”- interviu cu prof. univ. dr. Mihaela Păun

„Pentru fiecare cercetător, domeniul ales și rezultatele sale sunt cele mai importante, prin fiecare rezultat obținut acesta simte că a contribuit cu ceva la înțelegerea domeniului sau a problematicii studiate”- interviu cu prof. univ. dr. Mihaela Păun


Prof. univ. dr. Mihaela Păun, cadru didactic al Facultății de Administrație și Afaceri a Universității din București a primit, în cadrul galei Premiilor Senatului Universității din București din 2019, premiul pentru „Cel mai prestigios articol” din domeniul Științe Sociale.

Articolul, publicat în jurnalul Physica A: Statistical Mechanics and its Applications, a fost realizat de o echipă din care, alături de prof. univ. dr. Mihaela Păun, fac parte și prof. univ. dr. Bogdan Strimbu, de la Oregon State University, prof. univ. dr. Cristian Montes, de la University of Georgia și prof. univ. dr. Sorin C. Popescu, de la Texas A&M University.

Materialul scoate în evidență condițiile necesare pentru dezvoltarea unui indice univariat care este folosit în evaluarea dinamicii ecosistemelor forestiere, unde sunt întâlnite specii multiple, de importanță diferită.

Printre disciplinele predate de prof. univ. dr. Mihaela Păun se numără Math for Business, Statistics for Business sau „Statistica Economică”.

Despre munca și pasiunea din spatele realizării unui astfel de articol, dar și despre provocările întâlnite în timpul realizării acestuia ne va povesti în continuare prof. univ. dr. Mihaela Păun.

Reporter: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București?

Mihaela Păun: Dorința firească a oricărui cercetător de a face cunoscute rezultatele cercetării sale şi ale domeniului în care activează. Este, evident, o mare satisfacție ca la nivelul universității să iți fie recunoscută activitatea științifică.

R.: Cât de importantă considerați că este astăzi recunoașterea publică pentru un cercetător?

M.P.: În primul rând recunoașterea publică a cercetării în sine este mult mai importantă şi este, din păcate, destul de rară în societatea noastră. De foarte multe ori societatea evaluează cercetarea doar prin prisma a ceea ce poate fi pus în practică imediat. Iar dacă se poate privi așa cercetarea aplicată, cercetarea teoretică este acea componentă de bază a cercetării, care adună cunoaștere şi care de cele mai multe ori nu pare/poate să aibă o utilitate practică imediată în realitate.

A crescut în ultimul timp responsabilitatea cercetătorului şi a instituției sale de a comunica/disemina rezultatele cercetării prin publicații în particular colegilor din domeniu, dar şi prin comunicate şi diseminări la nivelul societății în general, deci recunoașterea publică devine din ce in ce mai importantă.

R.: Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea premiului pentru cel mai prestigios articol?

M.P.: Pentru fiecare cercetător, domeniul ales și rezultatele sale sunt cele mai importante, prin fiecare rezultat obținut acesta simte că a contribuit cu ceva la înțelegerea domeniului sau a problematicii studiate. Se întâmplă, însă, de multe ori ca rezultatele unui cercetător să fie mai cunoscute în afara instituției sale, decât sunt în cadrul ei, mai ales când colaborările sunt cu cercetători din afara instituției. 

Pentru mine, acest premiu este o recunoaștere și o apreciere a activității mele științifice în Universitatea din București, având în vedere ca el vine la aproximativ trei ani de când am devenit membru al comunității academice din Universitatea din București. Este de asemenea o mare satisfacție că premiul pentru cel mai prestigios articol merge către Facultatea de Administrație și Afaceri, una dintre cele mai tinere facultăți ale Universității din București.

R.: Desigur, premiul oferit de Senatul Universității București se află undeva între consacrarea științifică și cea publică. Cât de importantă este, în parte, fiecare dintre ele și cât de greu este pentru un cercetător să îmbine ambele dimensiuni?

M.P.: O întrebare la care răspunsul poate merge în multe direcții. Putem spune că recunoașterea științifică a cercetării care este premiată prin inițiativa Senatului a fost parțial atinsă, lucrările premiate sunt publicate în jurnale prestigioase cu factor de impact ridicat. Respectivele jurnale au un proces riguros de evaluare a rezultatelor cercetării înainte de publicare, deci încă un aspect al recunoașterii științifice. Odată publicată, prin intermediul citărilor, lucrarea primește practic o recunoaștere publică a relevantei muncii cercetătorului. Toate aceste componente sunt bine cuantificate prin metrici (factor de impact, scor relativ de influenta, H-index) care evaluează cercetarea în cadrul fiecărui domeniu si poziționarea cercetătorului în domeniul în care activează. Pentru multă vreme, au fost singurele care aveau importanţă pentru cercetători. Lucrurile s-au mai schimbat între timp. Se lucrează în echipe mari, interdisciplinare, se caută aplicații concrete ale cercetării în societate. De aceea, cred că pentru un cercetător este foarte important, mai mult, este necesar să caute modalități prin care să comunice, să implice, să atragă atenția asupra cercetărilor sale. Pentru mulți dintre noi, acest aspect poate fi o provocare mai mare decât cercetarea în sine. 

Pe de altă parte, recunoașterea largă a contribuțiilor științifice si încurajarea către publicarea în regim open acces (făcându-le publice în afara mediului academic) sunt puncte cheie în drumul către consacrarea publică a unui cercetător. Se vorbește tot mai mult despre așa numitele altmetrici, ca alternative ale metricilor tradiționale, folosite pentru a capta impactul social al cercetării, un mod de a măsura interacția online pe care rezultatele cercetării le au cu societatea. Astfel cercetătorul va deveni tot mai interesat de impactul cercetării sale în afara domeniului său si a comunității academice.

Premiul Senatului Universității din București recunoaște consacrarea științifică a cercetătorului premiat în domeniul în care acesta activează, dar pune și o piatră la temelia consacrării publice, prin recunoașterea acestuia drept un cercetător activ în comunitatea academică a universității.

R.: Care a fost ideea de la care a pornit articolul A scalar measure tracing tree species composition in space or time?

M.P.: O mare parte dintre lucrările mele folosesc, dezvoltă sau analizează diverși indici, evaluează performanța acestor indici sau utilizează acești indici ca măsuri în alte domenii decât cele în care au fost ei inițial definiți. Aceasta a fost și ideea de la care a pornit acest articol, de a găsi un indice, o măsură care să fie folosită în ecosisteme.  Pe scurt, ideea acestui articol a venit cândva prin 2011-2012, când am început colaborarea cu unul dintre co-autori, ideea fiind aceea de a reprezenta numeric dinamica ecosistemului și inter-relațiile între componentele unui ecosistem.

R.: Ce principii au stat la baza acestui articol?

M.P.: Este un articol care a valorificat foarte mult interdisciplinaritatea și pluridisciplinaritatea colaboratorilor:  atât în ceea ce privește formarea academică a autorilor, cât și modul de abordare a problematicii. La baza articolului au stat cinci principii: utilitatea, generalitatea, consistenţa, compatibilitatea şi formalizarea matematică. Generalitatea în acest articol se referă la abilitatea de a transfera noua măsură la toate ecosistemele, fără discriminare in ceea ce privește mediul unde este aplicată.

R.: Articolul la care facem referire este un demers de echipă. Cum a luat naștere colaborarea cu ceilalți membri ai echipei și cum v-ați coordonat eforturile pentru reușita demersului?

M.P.: Lucrez cu unul dintre membrii echipei de mai bine de 12 ani, încă de pe vremea când amândoi eram proaspăt  angajați pe poziții de lector la Universitatea Louisiana Tech, în Statele Unite. Am scris mai multe lucrări împreună, am făcut parte din aceleași proiecte de cercetare, am îndrumat doctorate în co-tutelă. Mijloacele de comunicare online sunt bine dezvoltate în mediul academic şi nu au fost probleme de comunicare,  considerând că autorii sunt în locații diferite.

R.: Vă rugăm să ne povestiți, pe scurt, despre structura acestui articol și despre principalele concluzii și rezultate la care ați ajuns în timpul realizării cercetării pentru acest articol.

M.P.: Articolul are o structură standard pentru un articol științific, cu o parte teoretică si una aplicată, dar cu partea teoretică mult pronunțată. În principiu, articolul dezvoltă o nouă măsură pentru relațiile dintre componentele unui ecosistem, plecând de la realitate, necesitate si constrângeri. Rezultatul principal al articolului este crearea unui cadru la care se referă toate măsurile unui ecosistem. Considerăm că rezultatul aduce o îmbunătățire teoretică semnificativă în ecologie, întrucât rezolvă una din problemele fundamentale ale reprezentării ecosistemului. Un rezultat adițional al articolului este măsura dezvoltată, care se poate aplica la cercetările ecologice. Trebuie să subliniez că măsura propusă nu este unică.

R.: Care sunt principalele provocări cu care v-ați confruntat în realizarea articolului?

M.P.: Principala provocare a fost dezvoltarea unei măsuri cu aplicabilitate practică. Aspectul de măsură asigură generalizarea reprezentării numerice a ecosistemului şi, în consecință, a fost partea care a cerut cele mai multe eforturi de inovație.

R.: Considerați că inițiative precum Premiile Senatului Universității din București încurajează mediul academic spre inovare și spre crearea/ implementarea de noi proiecte?

M.P.: Cu siguranță da. Am participat la toate cele trei ediții ale Premiilor Senatului Universității din București, am aflat despre oameni şi cercetările pe care le fac, unii dintre ei nefiindu-mi cunoscuți înainte. Citind rezultatele acestora (vorbesc aici de rezultatele din articolele premiate),  unele idei m-au inspirat, cu unii dintre autori mi-ar plăcea să colaborez în viitor. Cred că ar fi benefic să se creeze premizele pentru cât mai multe întâlniri cu participare largă a tuturor facultăților din universitate.

R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?

M.P.: În ceea ce privește cercetarea, Universitatea a luat o serie de măsuri de stimulare a excelenţei în ultima perioadă, cea mai vizibilă fiind înființarea ICUB-ului. Au fost în ultimii ani o serie de prelegeri invitate cu cercetători consacrați (ca să folosesc termenul folosit de dvs.), care au avut un impact benefic asupra comunității noastre academice. Cred că o deschidere mai mare către interdisciplinaritate, nu doar în cadrul celor 4 secțiuni ale ICUB-ului, dar şi între secțiunile ICUB-ului ar duce la rezultate științifice frumoase. Pentru a face faţă provocărilor științifice actuale şi noilor programe de cercetare europeană, cred că Universitatea ar trebui să încurajeze şi mai mult organizarea de centre de cercetare interdisciplinare.

O altă inițiativă de succes cred că este Școala Interdisciplinară de Studii Doctorale a Universităţii din Bucureşti, care este modul ideal de a încuraja interacția student-profesor, trecând peste barierele puse în mod tradițional cercetării interdisciplinare şi care poate fi un mod de stimulare a excelenţei didactice şi de cercetare în afara paradigmei tradiționale .

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services