Fondată în anul 2013 de profesorul Dan Potolea, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, în cadrul unui proiect co-finanțat din Fondul Social European, Revista Studia Doctoralia Psychology and Educational Science şi-a dobândit, de-a lungul celor zece ani de apariţie neîntreruptă, o relevanţă ştiinţifică națională și internaţională.
În cadrul celei de-a şasea Gale a Premiilor Senatului a UB, desfăşurată la finalul anului 2022, Studia Doctoralia Psychology and Educational a primit premiul pentru cea mai bună revistă în domeniul Ştiinţelor Sociale.
Revista a apărut cu regularitate, de două ori pe an, în primăvară și toamnă, în prezent fiind în pregătire al 14-lea volum. Publicația se adresează și primește contribuții de la toți specialiștii din domeniu, fie că vorbim de practicieni, doctoranzi, profesori, cercetători și alți profesioniști din întreaga lume și din toate domeniile aplicate ale psihologiei și științei educației.
Începând cu anul 2018, jurnalul a trecut printr-o serie de îmbunătățiri, de la aspect până la politica editorială (e.g., aderarea la principiile de redactare științifică APA, trecerea la un sistem electronic de înregistrare a articolelor, realizarea propriului site). Din acel moment, pentru a intra în circuitul publicațiilor internaționale, toate articolele au început să fie publicate în engleză. Astfel, contribuțiile științifice au căpătat mai multă vizibilitate și importanță în lumea științifică, prin acumularea de citări. În același timp, echipa editorială a adoptat o poziție empirică puternică și în prezent sunt acceptate doar lucrări se bazează pe date empirice, excluzând în cea mai mare parte discuțiile teoretice, fără fundament care nu pot fi susținut din punct de vedere metodologic.
În cele ce urmează, lect. univ. dr. Andreea Butucescu, redactor-șef al publicației Studia Doctoralia Psychology and Educational Science și cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a UB, ne va vorbi, printre altele, despre temele abordate în jurnal, valoarea contribuţiilor în domeniul psihologiei și al științelor eucației, precum şi despre rigoarea procesului editorial.
Reporter.: Ce v-a motivat să concurați la Premiile Senatului Universității din București și ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?
Andreea Butucescu: Legat de motivație, nu a fost neapărat una personală, însă Revista Studia Doctoralia este revista științifică a Facultății de Psihologie și Științele Educație, iar în acest context vorbim de reprezentare. Facultatea noastră a făcut niște progrese considerabile în ultima perioadă, în urma unor eforturi pe măsură, care spre bucuria noastră s-au concretizat cu mai multe coronițe de premianți atât în cadrul premiilor Senatului din această ediție (premiul pentru cel mai inovator program universitar în domeniul Științelor Sociale, pentru cel mai bun articol în domeniul Științe Sociale) cât și în afară, dacă mă gândesc spre exemplu la premiile și proiectele obținute de colegii mei. Așadar, premiul Senatului pentru cea mai bună revistă reprezintă pentru mine o recunoaștere a eforturilor colective din ultima perioadă, o apreciere pe care am primit-o cu drag.
R.: Povestiți-ne cum a luat ființă revista Studia Doctoralia Psychology and Educational Science? Care a fost momentul decisiv în impunerea revistei la nivel internațional?
A.B.: Din ceea ce am înțeles, pentru că nu eram atunci redactor-șef, nici măcar cadru didactic, revista a fost fondată în anul 2012 cu sprijinul domnului profesor univ. dr. Dan Potolea, în cadrul unui proiect co-finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial. Este clar că această revistă a reușit să se consolideze prin contribuțiile colegilor din cadrul facultății pe care o reprezint, dar cu eforturi remarcabile din partea colegilor de la Departamentul de Științele Educației. Aș dori să evidențiez aici contribuția semnificativă a colegilor mei, Oana Moșoiu și Lucian Ciolan.
Ca să răspund la a doua întrebare, momentul decisiv în impunerea revistei la nivel internațional a fost schimbarea politicii revistei în 2018, când am trecut de la a fi o revistă internă pentru școala doctorală la o publicație cu deschidere internațională. Înainte, revista avea ca principal scop să ofere un mediu de testare pentru studenții doctoranzi, care publicau mai ales lucrări teoretice, în limba română. După schimbarea politicii revistei, am început să publicăm doar articole empirice, în limba engleză și cu o deschidere către toți specialiștii din domeniu. Deși mai avem de lucrat până la impunerea revistei la nivel internațional, schimbarea descrisă a fost un pas important în această direcție.
R.: Care sunt temele vizate de planul editorial al revistei și cui se adresează această revistă?
A.B.: În ceea ce privește temele abordate de planul editorial al revistei, aceasta își propune să acopere o varietate de subiecte legate de psihologie și științele educației, cum ar fi psihologia educațională, evaluarea psihologică, psihologia socială, psihologia organizațională, psihologia dezvoltării, psihologia cognitivă, psihologia clinică, psihologia consilierii, științele educației, dezvoltarea curriculei, tehnologia educației, politicile educaționale și multe altele. În ceea ce privește publicul țintă, revista se adresează studenților, cercetătorilor, specialiștilor în educație, consultanților, practicienilor, doctoranzilor, profesorilor și altor profesioniști din întreaga lume care sunt interesați de psihologie și științele educației.
R.: Aportul științific al autorilor în edițiile publicate ale revistei este unul considerabil. Ce le recomandați aspiranților pentru a îndeplini criteriile de publicare?
A.B.: Desigur, autorii sunt fundamentali pentru existența revistei noastre. Nu pot sublinia suficient de mult importanța contribuțiilor lor, îndeosebi a celor de calitate. Autorii trebuie să se aștepte la un proces de recenzie. În timpul procesului de recenzie, redactorul șef evaluează manuscrisele trimise și, dacă acestea sunt considerate potrivite pentru publicare, sunt trimise la recenzori independenți. Manuscrisele considerate nepotrivite pot fi respinse în mod direct de către redactorul-șef fără a fi supuse procesului de recenzie externă. De asemenea, autorii trebuie să țină cont că revista încurajează și facilitează partajarea datelor sau o declarație de disponibilitate a datelor. În cazul în care manuscrisul este acceptat pentru publicare, redactorii și recenzorii pot solicita acces la datele și sintaxele utilizate pentru a verifica calitatea acestora. Manuscrisele trebuie să fie scrise într-o limbă engleză curată și științifică. Revista are o politică de toleranță zero față de încălcările ghidurilor etice. Manuscrisele trebuie să fie formatate conform Manualului de Publicare al Asociației Americane de Psihologie (ediția a 6-a sau a 7-a). În esență, recomandăm aspiranților să abordeze cercetarea lor într-un mod profesional, responsabil și riguros, respectând standardele generale de calitate și etică în cercetare.
R.: Board-ul editorial este compus din experți de top în domeniile aplicate ale psihologiei și științelor educației. Cum ați reușit să îi cooptați în echipa editorială a acestui proiect?
A.B.: Revista noastră are două tipuri de comitete/board-uri: un comitet editorial care se concentrează mai mult pe aspecte legate de viziune, politică și administrare și un comitet consultativ care, în esență, oferă un gir de calitate jurnalului prin bunăvoința de a face parte din echipa noastră extinsă. În acest context, aș dori să îi arăt recunoștință colegului meu, profesorul Dragoș Iliescu, Directorul Școlii Doctorale, care nu doar că a avut încredere în mine să preiau coordonarea revistei, dar mi-a oferit și posibilitatea de a-mi alege propria echipă. Cooptarea desigur a fost pe bază de voluntariat, însă ghidată de valori, credințe și motivații comune. Alina Chiracu este iar un nume important pe care vreau să îl subliniez, ea este mai mult decât mâna mea dreaptă, este și conștiința care de fiecare dată ne mobilizează să ne concentrăm eforturile, astfel încât să asigurăm aparițiile editoriale în timp.
R.: Studia Doctoralia Psychology and Educational Science este o revistă academică de tradiţie a Universităţii din Bucureşti. Înfiinţată în anul 2012, publicaţia a trecut prin diferite transformări privind protocolul editorial, ajungând după 11 ani de existență să fie indexată în foarte multe baze de date internaționale precum Google Scholar, ROAD (Directory of Open Access Scholarly Resources); SCIPIO (Scientific Publishing & Information Online; CNCSIS; ICI World of Journals (Index Copernicus International). Ce vă propuneți pentru perioada următoare în ceea ce privește dezvoltarea acestui proiect?
A.B.: Ne propunem un singur lucru esențial, suntem complet dedicați creșterii impactului științific al revistei. Impactul științific poate fi ușor măsurat prin indicii scientometrici, iar echipa editorială este dedicată creșterii acestor indici într-un orizont de 2-4 ani.
R.: Care este impactul produs de revistă în rândul studenților și al tinerilor cercetători? O regăsiți citată în lucrările lor științifice, uneori primiți feedback din partea lor sau chiar sugestii de subiecte?
A.B.: Deși nu putem măsura cu exactitate impactul revistei asupra studenților și tinerilor cercetători, aș putea spune ca o parte dintre studenți își propun să își publice studiile esențiale, cum ar fi lucrările de licență sau disertațiile masterale în revista Studia Doctorala, deci din acest punct de vedere cred că poate fi un stimulent în creșterea apetitului lor pentru a deveni (și) cercetători. Știm de asemenea că este cunoscută și citită de studenți și masteranzi, atunci când unul sau altul din articolele publicate în revistă stau în orizontul lor de interes.
R.: Cum credeți că ar mai putea stimula excelența didactică și de cercetare Universitatea din București?
A.B.: Nu sunt atât de ancorată în strategia la nivel de universitate privind stimularea excelenței, astfel încât să emit niște sugestii constructive, cu un caracter de noutate. Ce pot spune este că în ultimii ani percep ca s-au făcut investiții în crearea de laboratoare de cercetare, s-a promovat intens colaborarea interdisciplinară, s-a consolidat schimbul de experiență (acel program de peer learning), s-au dezvoltat și alte programe inovatoare. Nu am sugestii specifice în această direcție, aș sublinia poate importanța sprijinului administrativ, care este crucial în asigurarea unui mediu academic eficient, care să faciliteze învățarea, cercetarea și dezvoltarea personală și profesională a studenților și a cadrelor didactice.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
„Echipa editorială a IRSR folosește o strategie de similară cu cea a celor mai prestigioase publicații științifice internaționale”- interviu cu drd. Bianca-Elena Mihăilă, redactor-șef al IRSR, cea mai bună revistă în domeniul Științe Sociale
„Participarea la Premiile Senatului Universității din București a fost, în primul rând, un mod de a aplauda această inițiativă” – interviu cu Denisa Dan, câștigătoarea premiului pentru „Cea mai bună disertație din domeniul științelor sociale”
„Suntem mai orientali decât ne place să o recunoaştem, iar confluența cu Orientul a creat aici, la noi, modele mentale şi socio-culturale care merită studiate” – interviu cu conf. univ. dr. Laura Sitaru, editor al revistei Romano-Arabica, cea mai bună revistă în domeniul Științe Umaniste
„Este o mare satisfacție profesională să constați că textele redactate de tine ajută oamenii” – interviu cu Andrei-Nicolae Popa, câștigătorul marelui premiu pentru Cea mai bună lucrare de licență din domeniul Științelor Umaniste
