Principala sursă de răspândire a SARS-COV-2 în România a fost reprezentată de călătorii români veniți preponderent din Italia, arată rezultatele primei analize documentate cu privire la pătrunderea COVID-19 în România. Din cele 88 de cazuri importate vizate de analiză, 64 își au originea în Italia.
Publicată în jurnalul Academiei Regale Britanice de Științe (Royal Society Open Science) miercuri, 22 iulie 2020, cercetarea a fost realizată de Marian-Gabriel Hâncean, cadru didactic la Facultatea de Sociologie a UB și coordonator al grupului de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale – Graphnets, împreună cu Matjaž Perc, cadru didactic la Universitatea din Maribor, Slovenia și cu Jürgen Lerner, cadru didactic la Universitatea din Konstanz, Germania.
Rezultatele cercetării se regăsesc în articolul Early spread of COVID-19 in Romania: imported cases from Italy and human-to-human transmission networks, care poate fi consultat integral aici.
Studiul, realizat de cadre didactice ale Universității din București, în parteneriat cu cadre didactice ale Universităților din Konstanz și Maribor, a analizat primele 147 de cazuri confirmate de COVID-19 la nivelul României: 46% femei cu o vârstă medie de 43 de ani, iar 53% bărbați cu o vârstă medie de 41 de ani. Dintre acestea, 88 sunt importate: cele mai multe din Italia (64), 5 din Marea Britanie, câte 4 din Israel și Germania, câte 2 din Austria, Belgia și Franța, și câte unul din Norvegia, Polonia, Spania, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii.
Rezultatele analizei evidențiază faptul că întoarcerea românilor din Italia a condus la emergența unor rețele locale de transmitere inter-umană cu un număr limitat de lanțuri. Totodată, studiul asupra rețelelor de transmitere a indicat că, în stadiul incipient de dezvoltare, răspândirea COVID-19 nu a fost una uniformă, ci una mai degrabă centralizată. Cel mai frecvent mod de transmitere a virusului în cadrul primelor rețele inter-umane a fost prin infecții de natură nosocomială. Acest lucru sugerează o circulație mai degrabă locală și limitată geografic.
Importurile de cazuri multiple independente în județele României reprezintă principala cauză care a favorizat răspândirea COVID-19 în România, iar perioada 15-19 martie 2020 a fost identificată ca fiind caracterizată de cea mai mare rată de răspândire a virusului în rețelele analizate, numărul persoanelor infectate în această perioadă reprezentând 45% din total.