Disputa româno-ucraineană privind dragarea canalului Bâstroe a provocat numeroase discuții în spațiul public în ultima perioadă, conducând la numeroase inflamări fără temei și dezinformări fără niciun fundament științific.
Invitat, în cadrul mai multor interviuri, să prezinte situația reală, bazată pe argumente de natură științifică, privind dragarea canalului Bâstroe, profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe, cadru didactic la Universitatea din București și director al Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe (jud. Tulcea) a Universității din București, a analizat cele mai des întâlnite afirmații, de multe ori făcute de persoane fără nicio pregătire în domeniu.
Astfel, profesorul Vespremeanu-Stroe a demontat argumentele complet false, a arătat că unele sunt parțial adevărate, prezentând, totodată, pericolele reale și rațiunile care le stau la bază. Conform spuselor sale, dragarea canalului Bâstroe nu influențează Pădurea Letea,dar impactul asupra sturionilor este unul real, afectându-le mediul de dezvoltare și de reproducere pe tot parcursul dragajului și chiar și după.
În ceea ce privește secarea Deltei, el arată că multe lacuri din Delta Dunării sunt deja colmatate pentru că s-au făcut deja „numeroase dragaje bazate pe studii uneori de calitate științifică îndoielnică”. Ca atare, în urma acestor dragări lacurile sunt deja pline de sedimente, dar nu pentru că nivelul apei ar fi în scădere. În ciuda aparențelor, acesta este de fapt în creștere, Delta Dunării confruntându-se cu pericolul de a fi inundată, nu secată. În fapt, impresia că Delta ar putea fi secată este dată de faptul că unele lacuri au niveluri mult mai mici, fapt dat și de condițiile climatice tot mai problematice, anul trecut, ca și în 2003, fiind atinse niveluri minime și provocând fenomene precum acela ca unele formațiuni, precum dunele subacvatice, să devină emerse.
Toată această discuție, precum și argumentele prezentate de profesorul Vespremeanu-Stroe sunt disponibile într-un interviu Euronews din data de 23 februarie 2023.
Totodată, într-un interviu acordat jurnalistei Magda Grădinaru pentru spotmedia.ro în ziua de 22 februarie 2023, profesorul Vespremeanu-Stroe arată că pericolul real este unul general și constă în creșterea artificializării Deltei Dunării, ceea ce este absolut de nedorit într-o astfel de rezervație a biosferei.
După cum arată directorul Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe a Universității din București, „categoric nu e bine să ai două căi navigabile maritime (n.r. în loc de una singură), cu tot ce presupun ele, respectiv dragaje periodice – fiindcă trebuie s-o faci periodic, de cele mai multe ori sezonier sau chiar lunar. Acolo (n.r. pe Bâstroe) intervențiile ar trebui să fie făcute cu o periodicitate încă mai ridicată decât la Sulina, fiindcă vorbim de un șelf continental cu pantă foarte mică, care contribuie la o colmatare rapidă.
La fel, este vorba de circulația maritimă, de valurile și curenții costieri, care sunt mai slabi în fața gurii Bâstroe, și atunci redistribuirea sedimentelor este mai lentă. Așadar, acolo este o gură de vărsare greu de întreținut, care presupune cheltuieli mult mai mari decât la Sulina și automat și un impact continuu. Deci nu este o soluție dezirabilă. Impactul major poate fi pe dinamica sedimentelor de coastă, însă cea mai mare parte a coastei deltei secundare Chilia este una în linii mari acumulativă, adică are un buget sedimentar pozitiv, așa încât chiar dacă ei draghează și aruncă în larg sedimentele – cum o facem și noi la Sulina –, acest lucru nu va avea un impact semnificativ.
Vom avea mai târziu, peste câteva decenii, o problemă care nu ține de dragaje sau nu, ci de faptul că la nord de brațul Sulina, de jetiuri, acolo în mare, în fața insulei barieră Musura, avem o sedimentare foarte rapidă, care va cere să avem niște soluții. Acestea pot fi gândite oricând, de exemplu, un by-pass prin care iei sedimentele și le transporți pe un canal peste braț, poate chiar la distanță mai mare. Adică sunt astfel de variante”.
În interviul realizat de Euronews, el arată că problema ține și de controlul, pe termen mediu și lung, a distribuției apei pe toate brațele Deltei pentru a o menține sănătoasă. Totodată, profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe arată și că nu mai trebuie să facem diferență între brațele ucrainene și românești, ele toate aparținând în fapt Deltei.
Mai multe informații pot fi găsite și în înregistrarea emisiunii „Proiect de țară” din 27 februarie 2023, în cadrul căreia directorul Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sf. Gheorghe a Universității din București a avut o intervenție consistentă.
Alfred Vespremeanu-Stroe este profesor de geografie fizică în cadrul Facultății de Geografie a UB și director al Grupului de cercetare de Geomorfologie, Geoarheologie și Paleomedii (GEODAR) afiliat ICUB. Totodată, este responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe. Domeniile lui de interes vizează: geomorfologia costieră, geoarheologia (costieră și fluvială), reconstituirile paleomedii și procesele periglaciare. Mai multe detalii despre Alfred Vespremeanu-Stroe sunt disponibile aici și aici.
Totodată, episodul din seria Doza UB de Știință care l-a avut ca invitat pe profesorul Alfred Vespremeanu-Stroe despre schimbările climatice poate fi accesat aici.
