În perioada 24-25 august 2020, Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda și Prorectorul pentru Cercetare, prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, au efectuat o vizită de două zile la siturile arheologice și stațiunile de cercetări ale Universității din București din zona cursului inferior al Dunării.
Primul obiectiv al vizitei a fost Histria (jud. Constanța), cea mai veche colonie mileziană din vestul Mării Negre (jumatatea sec. VII a. Chr. – jumătatea sec. VII p.Chr.). La nivelul acestui sit, echipa Laboratorului de Arheologie „Dinu Theodorescu” de la Facultatea de Istorie a Universității din București investighează o insulă de locuire de epoca romană târzie (sec. VI p.Chr.), care pare să aparțină noului urbanism implementat în cetate după impunerea creștinismului ca religie de stat, când punctele focale ale orașului devin bisericile. În viitor vor fi investigate insulele de locuire din perioadele precedente, pentru a vedea cum a evoluat urbanismul zonei de-a lungul timpului.
Vizita a continuat cu microzona arheologică Beidaud (jud. Tulcea), locuită din Neolitic (cultura Hamangia) și Epoca Fierului, continuând cu perioada colonizării grecești și apoi cu ocupația romană a zonei. Anul acesta, echipa Universității începe aici investigarea unei fortificații de epocă arhaică (sec. VI a.Chr.), cu scopul de a clarifica detaliile interacțiunii dintre coloniștii greci și indigenii geți sau sciți și de a contribui la înțelegerea importanței și evoluției arheologice a zonei.
În continuare, conducerea Universității din București a vizitat Stațiunea de cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe (SCMF), deschisă, în concordanță cu titulatura aleasă, cercetărilor multidisciplinare și interdisciplinare (e.g., geografie, geologie, biologie, ecologie, fizica și chimia mediului, sociologie, antropologie, studii culturale), care vizează cel puțin unul din cele patru medii: marin, costier, deltaic și fluvial. Majoritatea arealelor de studiu este situată în cele trei regiuni: Coasta Mării Negre, Delta Dunării, Valea Dunării. Până în prezent cele mai multe proiecte derulate au vizat tematici de geografie fizică (geomorfologie, climatologie, hidrologie și hidrodinamică), geoarheologie și paleo-reconstrucții de mediu.
Ultimul obiectiv al vizitei a fost Staţiunea de Cercetări Ecologice Brăila, înfiinţată în 1955, sub numele de Staţiunea Hidrobiologică, pentru cercetarea ecosistemelor acvatice şi terestre asociate sistemului Dunării inferioare. În prezent, staţiunea contribuie la dezvoltarea şi aplicarea proiectelor de cercetare ale Centrului de Cercetare în Ecologie Sistemică şi Sustenabilitate şi ale Şcolii Doctorale în domeniul Ştiinţa Mediului/Ecologie din cadrul Universităţii din Bucureşti, venind totodată în sprijinul programelor de Licenţă şi Master din cadrul Departamentului de Ecologie Sistemică şi Sustenabilitate prin organizarea atât a practicilor de teren ale studenţilor, cât şi în realizarea activităţilor de cercetare incluse în tezele de Licenţă /Master. Stațiunea deține un ponton de acostare amenajat într-o construcție plutitoare cu suprafața totală de lucru de 370 mp (dotat cu laboratoare, o sală de conferință și spații de dormit) și o clădire nouă cu trei niveluri cu suprafața totală utilă de 435 mp, dotată cu laboratoare şi facilități de funcționare moderne. Infrastructura poate susține cercetări complexe pe o arie care acoperă, pe lângă Sistemul Dunării Inferioare și complexele de ecosisteme regionale adiacente ale Câmpiei Romane precum și ale Podișului și Munților Dobrogei. Staţiunea este centru pivot pentru infrastructurile de cercetare ELTER (European Long Term Ecological Research), LifeWatch şi ICOS (Integrated Carbon Observation System).
Staţiunile Sf. Gheorghe și Brăila sunt incluse, alături de Orşova şi Sinaia, în proiectul POC_Mari infrastructuri de Cercetare – „Întărirea capacității de cercetare ecosistemică și biodiversitate a Universității din București prin e-știință și tehnologie -Lifewatch Romania”, ce are drept scop dezvoltarea și modernizarea unor componente ale infrastructurii ca suport pentru activitatea de cercetare ecosistemică și biodiversitate și pentru formarea resursei umane în cadrul Universității din București în domenii conexe.
SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE
Postări asemănătoare:
Rectorul UB, prof. univ. dr. Marian Preda, și prorectorul pe cercetare al UB, prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, în vizită oficială la situl arheologic Sultana
„Prin încurajarea cercetării putem ajunge la descoperiri remarcabile” – interviu cu prof. univ. dr. Mariana Carmen Chifiriuc, managing editor al celei mai bune reviste în domeniul Științele vieții și pământului – Romanian Biotechnological Letters
Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: Eforturile de stopare a pandemiei presupun și contribuția comunității umane extinse
Rectorul UB, prof. univ. dr. Marian Preda, a reprezentat Universitatea din București la Conferința Internațională IREG 2023 – „Rankings and University International Exposure”
