„Rețeaua CIVIS de Studii de Gen își propune să consolideze dialogul și colaborarea între universitățile membre și să identifice posibilitatea unor proiecte comune” – interviu cu prof. univ. dr. Ionela Băluță și conf. univ. dr. Oana Băluță, cadre didactice la UB

De curând, Alianța Civică Universitară Europeană CIVIS a anunțat lansarea seriei de seminare de studii de gen (CIVIS gender studies lectures), organizate de Rețeaua CIVIS de Studii de Gen (CIVIS Gender Studies Network – GSN).

În acest context, le-am invitat pe prof. univ. dr. Ionela Băluță și pe conf. univ. dr. Oana Băluță să facă un inventar al oportunităților pe care apartenența la Alianța CIVIS le deschide pentru întreaga comunitate a universităților membre.

Prof. univ. dr. Ionela Băluță este cercetătoare specializată în studii de gen și politici publice pentru egalitatea de gen, fondatoare și coordonatoare a programului de masterat „Politicile egalității de șanse” din cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București, parte a programului de Master European EGALES.

Conf. univ. dr. Oana Băluță este cercetătoare specializată în gen și politică, fondatoare și directoare a programului de masterat „Jurnalism și comunicare politică” de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și cadru didactic la aceeași facultate.

Despre Rețeaua CIVIS de Studii de Gen, despre provocările din spatele acesteia, precum și despre oportunități pe care CIVIS le oferă în mod specific studenților, în interviul de mai jos:

Vă rugăm să ne spuneți când și cum s-a născut Rețeaua CIVIS de Studii de Gen și ce și-a propus aceasta.

Prof. univ. dr. Ionela Băluță: Ideea unei rețele CIVIS pe studii de gen a apărut în anul 2020, când coordonam, împreună cu profesorul David Paternotte de la Universitatea Liberă din Bruxelles un proiect de cercetare despre campaniile anti-gender, finanțat de Agence Universitaire de la Francophonie (AUF).

Pe 16 iunie 2020, Parlamentul României a votat o lege prin care practic se interziceau studiile de gen. Mobilizarea academică internațională împotriva acelei legi a fost impresionantă: de la universități, centre de cercetare și programe de master, la asociații academice și la cercetătoare/cercetători, peste 800 de semnături au susținut un Amicus Curiae depus la Curtea Constituțională a României (CCR). Cred că reacția internațională a contat în decizia CCR, care în decembrie 2020 a decis că legea respectivă este neconstituțională (așa încât putem, iată, să folosim în continuare cuvântul „gen” în universitățile din România).

Universitatea Liberă din Bruxelles a fost una dintre cele zece universități care a semnat instituțional protestul. Atacurile la producerea de cunoaștere și la studiile de gen sunt o acțiune tot mai răspândită în cadrul campaniilor anti-gender, în tot mai multe țări. Discuțiile din acele luni ne-au făcut să ne gândim la crearea unei rețele care să reunească toate universitățile din consorțiul CIVIS, prin care să identificăm centrele, programele și persoanele care lucrează în domeniul studiilor de gen.

David Paternotte este cel care a făcut această muncă și a organizat online primele discuții și întâlniri în anul 2021. În acest demers, s-a pornit mai ales de la rețele și colaborări existente, obiectivul fiind de a încerca structurarea unei rețele CIVIS care să dea vizibilitate studiilor de gen la nivelul acestui consorțiu european.

Conf. univ. dr. Oana Băluță: Dintr-o perspectivă formală și tehnică, înființarea Rețelei CIVIS de Studii de Gen reflectă munca și efortul de coordonare al profesorului David Paternotte, colegul nostru de la Universitatea Liberă din Bruxelles. Cunoșteam deja din conversațiile avute cu prof. univ. dr. Ionela Băluță că implementau un proiect comun de cercetare în anul 2020, finanțat de AUF, care analiza campaniile anti-gender și aveau loc discuții care să prospecteze oportunități viitoare de colaborare.

Dintr-o perspectivă substanțială, rădăcinile demersului de constituire a Rețelei CIVIS de Studii de Gen se găsesc în activitatea de cercetare și predare în domeniul studiilor de gen în cadrul universităților care fac parte din consorțiul european CIVIS.

Activitățile științifice interdisciplinare au adus împreună profesori de la universitățile din consorțiul CIVIS, profesori din domenii variate: științe politice, științe ale comunicării, medicină, lingvistică, filosofie, sociologie, istorie. De asemenea, experințele comune de colaborare, dar și de rezistență la campaniile și mobilizările anti-gender au constituit un fond comun care a înlesnit configurarea Rețelei CIVIS de Studii de Gen și activitățile ulterioare.

Știam, desigur, din mediul asociativ cât este de important să dezvolți parteneriate, rețele de solidaritate, coaliții pentru a susține obiective comune în domeniul egalității de gen, pentru a impulsiona elaborarea și implementarea unor politici publice, de exemplu, în domeniul prevenirii și al combaterii violenței de gen. Anul 2020 mi-a reconfirmat cât sunt de necesare sprijinul și solidaritatea națională și internațională când autonomia universitară este încălcată de politicieni, când propria activitate de predare și de cercetare riscă să fie interzisă prin lege. Dacă ne aducem aminte, în acel an s-a conturat un precedent nedemocratic când Parlamentul României a votat în vară o lege care interzicea studiile de gen. Mobilizarea academică și a societății civile împotriva modificării Legii Educației a fost remarcabilă, doar din mediul academic și de cercetare internațional am primit peste 800 de semnături de susținere a unui Amicus Curiae depus la CCR.

Universitatea Liberă din Bruxelles a asumat instituțional, prin semnătură, alături de alte nouă centre universitare, acel Amicus Curiae pe care l-am depus la CCR. Inclusiv aceste încercări iliberale ale mediului politic de a interzice studiile de gen ori reacțiile unor colegi universitari din România care și-au declarat susținerea față de un astfel de demers m-au convins că este important să particip la formarea și dezvoltarea Rețelei CIVIS de Studii de Gen. Iar această perspectivă substanțială este comună și altor spații și universități din consorțiul CIVIS deoarece campaniile și mobilizările iliberale împotriva egalității de gen și a studiilor de gen sunt extinse. Astfel, Rețeaua CIVIS de Studii de Gen își propune să dezvolte colaborări ale profesorilor care cercetează și publică în domeniul studiilor de gen și integrează genul ca o categorie analitică în propria muncă științifică.

Cum a apărut ideea seminarelor de la care a pornit această discuție, care sunt principalele teme abordate și care sunt rezultatele scontate? Atât în termeni de împărtășire a cunoștințelor și stadiului în care au ajuns diverse cercetări în domeniu, cât și în ceea ce privește demersurile concrete pentru a genera o discuție reală la nivel de societate privind aceste teme.

Prof. univ. dr. Ionela Băluță: În iunie 2022, a fost organizată de către David Paternotte la Universitatea Liberă din Bruxelles prima întâlnire fizică a acestui grup – și singura în acest format de până acum. Reuniunea a reprezentat un moment esențial în dinamica grupului: discuțiile informale și momentele de socializare sunt extrem de importane pentru relațiile umane.
Am participat împreună cu conf. univ. dr. Oana Băluță, beneficiind de finanțare din partea Universității din București, prin mobilitățile CIVIS.

Cele două zile de discuții au permis în primul rând o mai bună cunoaștere a situației predării și cercetării din domeniul studiilor de gen în fiecare din cele 11 universități prezente. Am constatat că unul dintre atuurile grupului nostru este o foarte puternică dimensiune interdisciplinară, perspectiva de gen fiind folosită în științe politice, sociologie, istorie, literatură, lingvistică, filosofie, biologie, medicină. În același timp, gradul de instituționalizare și recunoaștere a studiilor de gen variază destul de mult: de la contexte în care există cursuri obligatorii, posturi didactice și de cercetare specifice, programe de master, centre de cercetare cu finanțare din partea universităților, la contexte în care studiile de gen sunt mai degrabă un angajament individual, sunt puțin recunoscute instituțional și nu beneficiază de niciun fel de finanțare. Mai mult, diversele tipuri de atacuri cu care se confruntă cercetătoarele și cercetătorii din câmpul studiilor de gen arată nevoia de consolidare a rețelelelor și solidarităților transnaționale, iar consorțiul CIVIS constituie o foarte bună oportunitate. Aceste constatări au întărit nevoia de a constitui o rețea, pe care am numit-o CIVIS Gender Studies Network. Pe lângă obiectivul inițial, rețeaua își propune să consolideze dialogul și colaborarea între universitățile membre și să identifice posibilitatea unor proiecte comune.

Pentru a începe dialogul și a ne cunoaște mei bine, am convenit să lansăm o serie de conferințe lunare – CIVIS Gender Studies Network Lectures, care au început în luna februarie 2023 și vor continua până la sfârșitul anului. Fiecare universitate va fi prezentă cu câte o conferință; programul pentru prima parte a anului este deja disponibil online, urmând să definitivăm și programul pentru perioada de după vacanță. Pe de o parte, aceste conferințe își propun să coaguleze o reflecție comună asupra provocărilor epistemologice și metodologice din câmpul studiilor de gen și să afirme importanța acestuia pentru producerea de cunoaștere critică. Reuniunile sunt gândite în primul rând pentru un public universitar, de la studente/ți la profesoare/profesori. Postarea lor online, grație colegelor de la Minerva – Laboratory on diversity and Gender Inequality – MinervaLab al Universității „Sapienza” din Roma, ajută însă la o creștere a vizibilității și dincolo de spațiul academic.

Conf. univ. dr. Oana Băluță: În anul 2021 au avut loc o serie de webinarii de cunoaștere reciprocă a muncii și a intereselor de predare și de cercetare, întâlnirile fiind facilitate de David Paternotte. Apoi, în iunie 2022, a fost organizată de către acesta prima întâlnire în format fizic la Universitatea Liberă din Bruxelles. Am participat împreună cu prof. univ. dr. Ionela Băluță la cele două zile de discuții, beneficiind de susținere financiară din partea CIVIS. În cadrul întâlnirii, am prezentat o radiografie a studiilor de gen în România, gradul de instituționalizare a acestora la nivel național – precar, potrivit analizelor noastre –, cursurile care abordează dimensiunea de gen în Universitatea din București. Dialogul din aceste zile a fost foarte productiv și benefic, am descoperit modelele diferite de instituționalizare din universitățile care fac parte din consorțiul european CIVIS, susținere financiară și instituțională diferită, resurse financiare alocate care permit dezvoltarea unor programe de cercetare consistente și publicații pe măsură. Inclusiv din această întâlnire scurtă, de cunoaștere reciprocă și de coordonare, a reieșit că este important să construim o Rețea de Studii de Gen în CIVIS care să confere vizibilitate domeniului, să ne permită să dezvoltăm împreună proiecte didactice și să identificăm oportunități de colaborare, inclusiv în cercetare, dar aceasta este o altă temă asupra căreia voi reveni.

La întâlnirea de la Bruxelles am stabilit să organizăm conferințe lunare – CIVIS Gender Studies Network Lectures – pentru a prezenta munca pe care o facem. Acestea au debutat în luna februarie, fiecare universitate va face o prezentare în cadrul acestor conferințe lunare, așadar și noi. Pentru persoanele interesate, programul stabilit până la începutul verii poate fi consultat aici, urmând, desigur, să fie completat cu seria de conferințe reluate din luna septembrie. Evenimentele sunt academice, publicul pe care l-am avut în vedere în momentul conturării acestor conferințe a fost cel alcătuit din profesoare și profesori, studente și studenți. Webinariile sunt organizate cu sprijinul Minerva – Laboratory on diversity and Gender Inequality – MinervaLab al Universității „Sapienza” din Roma și sunt disponibile online pentru orice persoană interesată. Temele abordate în cadrul webinarilor reflectă interesele de cercetare ale profesorilor din CIVIS Gender Studies Network, evoluția perspectivelor teoretice și metodologice în configurarea analizelor din câmpul științific al studiilor de gen.

Ce alte demersuri și proiecte are în vedere Rețeaua CIVIS de studii de gen?

Prof. univ. dr. Ionela Băluță: Încă din anul 2022 am încercat să identificăm diversele tipuri de proiecte/colaborări posibile. Pe lângă punerea în comun a unor cursuri (din cele existente, în format online) pe partea didactică au fost reținute în vederea concretizării două tipuri de colaborări: module intensive/școli de vară la nivel doctoral; colaborarea la nivel de programe de studii (prin identificarea unor posibilități de co-diplomare, de exemplu). Tezele de doctorat în cotutelă sunt o altă modalitate de colaborare între universități. În ianuarie 2023, la reuniunea organizată online a rețelei, ne-am concentrat mai mult pe identificarea intereselor de cercetare pentru a vedea cum putem regrupa diversele preocupări din universitățile membre și a identifica posibile proiecte de cercetare pentru a participa la apelurile europene de finanțare.

Conf. univ. dr. Oana Băluță: Proiectele identificate până acum ca fiind de interes sunt variate și privesc mai ales activitatea didactică, de pildă posibilitatea de a oferi cursuri online, eventuale școli de vară pentru studentele/studenții doctoranzi. Am discutat, de asemenea, despre coordonarea tezelor de doctorat în cotutelă și posibilitatea de co-diplomare în urma colaborării dintre programe de studii. În luna ianuarie 2023, am avut o nouă întâlnire online în cadrul căreia am identificat teme de cercetare comune în vederea depunerii unor viitoare aplicații deoarece în cadrul rețelei CIVIS de Studii de Gen mai mulți membri și-au exprimat interesul față de posibilitatea de a dezvolta proiecte comune de cercetare interdisciplinară, chiar dacă CIVIS nu dezvoltă și finanțează și această componentă.

Cum vedeți dumneavoastră coagularea și extinderea rețelelor de colaborare dintre profesori și cercetători la nivelul CIVIS astfel încât să putem vorbi despre noi proiecte de cercetare colaborativă și despre elaborarea unor noi programe de studii? Care sunt exemplele de bune practici pe care le-ați propune colegilor din cadrul UB în acest sens?

Prof. univ. dr. Ionela Băluță: Pe partea de programe de studii cred că trebuie pornit de la colaborări existente. În cazul studiilor de gen, Masterul politicile egalității de șanse de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, pe care îl coordonez, a fost conceput, încă de la început, în cadrul unui proiect european ERASMUS și este ratașat unui consorțiu european de opt universități, coordonat de Universitatea „Lumière” Lyon 2 (Études sur le Genre Actions Liées à l’Égalité dans la Société – ÉGALES). Formula de organizare este flexibilă și permite diverse tipuri de configurații în universitățile partenere, de aceea cred că e un exemplu de bună practică. Din consorțiul CIVIS, Universitatea Liberă din Bruxelles participă și la consorțiul ÉGALES, dar cred că pe viitor se pot găsi formule de extindere a colaborării între cele două consorții. De asemenea, exemplul consorțiului ÉGALES poate folosi pentru gândirea unor alte colaborări pe programe de studii la nivelul CIVIS, cu atât mai mult cu cât există o finanțare prioritară a mobilităților.

Pe partea de cercetare consider că CIVIS nu oferă suficiente mijloace și instrumente pentru a susține proiecte de cercetare comune, ceea ce poate diminua această dimensiune. Există alte consorții, tot de tipul universități europene, care au conceput strategii mult mai solide pe partea de cercetare (cu resurse financiare alocate): dacă la nivelul CIVIS nu se va regândi partea de susținere a cercetării, cred că aici se va pierde foarte mult.

Conf. univ. dr. Oana Băluță: Pentru a colabora chiar și pe linie didactică și a face cercetare colaborativă este nevoie de resurse financiare. Nu este fezabil, ba mai mult, chiar cred că există o oarecare naivitate să prezumăm că se pot dezvolta cercetări colaborative substanțiale prin voluntariat în mediul academic și că acestea vor atinge standarde de performanță și că, astfel, se poate construi capacitatea de a susține oarecare activități științifice pe termen mediu. Cunosc alte consorții din care fac parte universități din România care susțin financiar grupuri de lucru și care oferă șansa de a depune proiecte de cercetare pentru finanțare.

În același timp, cred că este nevoie de programe de studii care să răspundă unor probleme de actualitate politică, socială, economică, de mediu, care să ofere acces la studii de caz, să permită studenților și profesorilor să înțeleagă provocările actuale la adresa democrației ori cele care contestă chiar legitimitatea cunoașterii științifice, inclusiv în mediul academic, teme foarte importante pentru domeniul studiilor de gen.

Așa cum am arătat, proiectul CIVIS își propune să reprezinte o platformă colaborativă integrată pentru profesori, cercetători și alte categorii de personal din cadrul universităților membre, dar, mai ales, pentru studenți. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, principalele oportunități pe care CIVIS le oferă în mod specific studenților?

Prof. univ. dr. Ionela Băluță: Atât cât am reușit să înțeleg din programele și resursele oferite de CIVIS, cred că pentru studente și studenți există o serie de oportunități, și o să mă opresc la trei dintre acestea. În primul rând, există posibilitatea de a alege cursuri online din alte universități, ceea ce le oferă prilejul de a descoperi noi teme și specializări neacoperite în universitățile de origine. Apoi, pot beneficia de mobilități de studiu în universitățile din consorțiu. Deși tehnologia ne oferă avantajul de a avea acces la informație și formare online, consider că mobilitatea fizică este o experiență de învățare mult mai complexă și importantă în formarea unui student/studente.
În fine, cred că există o serie de programe și proiecte CIVIS în afară de conținuturile curriculare, care pe lângă dezvoltarea unor competențe suplimentare oferă și oportunitatea de a lucra și învăța în echipe transnaționale, interdisciplinare, multilingvistice, elemente, din nou, foarte prețioase în dezvoltarea intelectuală și profesională a tinerilor.

Conf. univ. dr. Oana Băluță: Cred că este o întrebare mai potrivită pentru studenți, iar eu una aș fi interesată să aflu ce fel de oportunități identifică ei în cadrul CIVIS și ce fel de activități au ales până acum. Voi răspunde din postura cadrului didactic care a recomandat studenților să participe în diferite programe și proiecte CIVIS adresate acestora. Am considerat foarte ofertante cursurile comune online oferite de colegii din cadrul universităților din consorțiu, interdsciplinare, care acoperă teme deloc ori prea puțin integrate în activitatea didactică din Universitatea din București, mă refer la Științe Sociale. Mobilitățile de studiu din universitățile aflate în consorțiu sunt extrem de atrăgătoare Le-am recomandat mereu studentelor și studenților să încerce să aibă măcar o experiență de învățare în timpul facultății într-o altă universitate din Europa, să candideze la o mobilitate Erasmus, să încerce măcar să meargă la o școală de vară ori la o conferință studențească. Este deosebit de important să intre în contact cu profesori și studenți din alte spații universitare, să călătorească și să învețe inclusiv din aceste vizite de studiu.

Anii de facultate reprezintă o etapă de formare intelectuală, umană, profesională importantă care poate beneficia considerabil de ceea ce oferă CIVIS. Personal, știu cât de folositoare mi-au fost participările la conferințe și școli de vară când eram studentă. Internaționalizarea oferă oportunități reale de formare și poate fi și mai bine comunicată studenților.

Rămânând în aceeași zonă, tot mai mulți studenți ai Universității din București, de la cele trei niveluri de studiu, au accesat programele CIVIS dedicate. Cum sporim, după părerea dumneavoastră, interesul studenților în această direcție?

Prof. univ. dr. Ionela Băluță: Cred că e nevoie de o comunicare mai personalizată, care să se adreseze diferit în funcție de domenii, preocupări, nivel de studiu. De asemenea, consider că ar trebui să ne gândim mai întâi la cum să întărim comunitatea studențească la nivelul Universității din București, cum să încurajăm în general participarea studentelor și studenților noștri la viața academică. Este nevoie de un efort mai mare și un interes real pentru a-i aduce pe studente/studenți alături de noi în proiecte comune.

Conf. univ. dr. Oana Băluță: În facultăți este nevoie de o mai bună comunicare și explicare a programelor CIVIS. Există tutori de an, coordonatori ai programelor de masterat, coordonatori de doctorat și de școală doctorală, asociații studențești care pot fi mai bine implicați în transferul de cunoaștere a ceea ce este CIVIS. În același timp, dacă actorii menționați anterior pot deveni comunicatori, și comunicatorii au nevoie să înțeleagă mai bine ce este și ce face CIVIS, ce oferă și ce nu.

În opinia mea, este o provocare să (re)integrăm în mediul universitar relația dintre internaționalizare și cunoaștere. Cred că această reintegrare poate fi o cheie pentru creșterea interesului studenților pentru CIVIS. Doar că nu va deschide ușile rapid. Această relație a avut deja de suferit din cauza orientării universităților mai întâi înspre piață, abia apoi înspre Cetate.

Iar CIVIS este o Universitate Civică Europeană care urmărește să reașeze Universitatea în viața Cetății, dar una actuală, clădită pe „reducerea inegalităților, accesul crescut la o educație de calitate și crearea unor șanse reale de succes pentru toți studenții și angajații noștri”.

Dacă vrem să creștem interesul studenților față de oportunitățile oferite, nu cred că putem neglija sau ignora distanța dintre modelul universitar construit în ultimii ani și obiectivele pe care și le propune Universitatea Civică Europeană, adică CIVIS.

Care sunt acțiunile în acest sens în cadrul facultăților de care aparțineți?

Prof. univ. dr. Ionela Băluță: Din câte am reținut, în afara informărilor făcute pe e-mail, nu cred că există alte activități. Așa cum am spus mai sus, e nevoie de o comunicare adaptată și variată. Ar fi nevoie de crearea unor întâlniri care să pună oamenii în contact, să transforme mesajele abstracte în exemple concrete, în povești și experiențe umane. Proiectele instituționale rămân strategii pe hârtie dacă nu sunt introduse în viața comunității.

Conf. univ. dr. Oana Băluță: Mie una nu îmi este suficient să primesc o informare prin e-mail sau să citesc un text urcat pe website, mi-ar plăcea, de exemplu, să știu din experiența altor colegi cum este să participi în anumite proiecte și programe. Aș îndrăzni să spun că și studenții ar putea avea nevoie de o comunicare mai directă adresată lor.

Înainte de a face parte din Rețeaua CIVIS de Studii de Gen, consorțiul mi s-a părut o structură străină, nu vedeam „drumul înspre”, nici nu înțelegeam cum te implici în activitățile acestuia. Și cred că este important să subliniez că fac parte din Rețeaua CIVIS de Studii de Gen fiindcă este dezvoltată de profesori care avuseseră anterior relații de colaborare.

Alianța CIVIS este, la patru ani de la formare, o comunitate consolidată care a elaborat și implementat o strategie coerentă și aplicată privind creșterea cooperării în cadrul comunității. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce alte tipuri de proiecte ar mai putea genera CIVIS în acest sens?

Prof. univ. dr. Ionela Băluță: Cred că CIVIS este un proiect ambițios, dar are nevoie de timp pentru a fi mai bine cunoscut și înțeles de către membrii comunităților academice din toate universitățile partenere. Eu am avut adesea impresia unei comunicări prea complicate, redundante, mai greu accesibilă pentru cineva care nu e foarte familiar/ă cu proiectul CIVIS. Și impresia aceasta era împărtășită de colegii și colegele din rețeaua de studii de gen pe care i-am întâlnit la Bruxelles. Cred așadar că această strategie sau principalele obiective și programe ar trebui traduse într-un limbaj mai simplu și adaptat în funcție de fiecare grup/universitate. Din cât am reușit să înțeleg până acum, punctul slab mi se pare, așa cum am menționat deja, absența unor programe și finanțări pe partea de cercetare. Fără finanțarea și atribuirea de resurse materiale și umane – de la dotări la persoane și servicii suport –, nu se pot pune bazele unor colaborări instituționale de succes. Nu cred că voluntariatul este un model durabil de reușită; și este și un model nedrept, care nu poate ajuta la consolidarea unei comunități.

Conf. univ. dr. Oana Băluță: Nici mie nu îmi este clară strategia. Prin urmare, nu voi dezvolta această idee. Ceea ce cred că lipsește este orientarea CIVIS înspre finanțare a cercetării și asumare la nivelul consorțiului că nu poți construi substanțial fără resurse financiare. Reiau ceea ce am spus anterior, nu poți construi fundamente solide pentru colaborare prin voluntariat academic. Știm din sectorul organizațiilor nonguvernamentale ce poți face și ce nu prin voluntariat. Este nerealist să setezi standarde înalte de susținere și implicare în CIVIS dacă acest model nu este ajustat.

Cum vedeți viitorul CIVIS? Dar al proiectului universităților europene, menit să contribuie la consolidarea sentimentului de apartenență la comunitatea europeană, inclusiv în spiritul principiului unitate în diversitate?

Prof. univ. dr. Ionela Băluță: În principiu, sună foarte bine toate aceste obiective pe care cred că orice membru al spațiului academic le susține. Principala mea rezervă este legată de implementarea proiectului. Nu sunt convinsă că se vor face acele schimbări structurale necesare pentru ca o „universitate europeană” să fie posibilă. Și mai ales, din nou, cred că resursele materiale alocate nu sunt pe măsura ambițiilor. Altfel, eu mă simt încă din perioada studiilor doctorale membră a comunității academice europene, iar proiectele și colaborările mele internaționale au fost constante.

Conf. univ. dr. Oana Băluță: Date fiind rezultatele ultimul Eurobarometru, înțeleg rolul oricăror proiecte menite să comunice și să consolideze că suntem parte și a unui comunități europene. Realist vorbind, este nevoie de mai mult de atât, de un proiect educațional amplu care să integreze gimnaziul, liceul și universitatea și care să ne formeze și socializeze în spiritul valorilor europene, democratice. Îmi este greu să fac predicții privind viitorul CIVIS. Știu însă cât este de important să ai programe și proiecte care să faciliteze colaborările internaționale, care să te facă să înțelegi că ești parte a unei comunități profesionale, cu obiective și valori comune.