Rezultatele și oportunitățile din stațiunile de cercetare ale UB, prezentate în cadrul unei mese rotunde

Marți, 29 septembrie 2020, în intervalul 9:00-14:00, Universitatea din București a găzduit o masă rotundă online care a avut ca temă prezentarea organizării și a stadiului cercetărilor realizate în stațiunile de cercetare și siturile arheologice ale instituției, la care au participat 10 reprezentanți ai structurilor vizate.

Evenimentul reprezintă o inițiativă recentă a Rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, în continuarea vizitelor realizate intervalul august-septembrie 2020, la Stațiunile de cercetare precum și la siturile arheologice.

Programul evenimentului prezidat de prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Prorector pentru Cercetare al Universității din București, a urmărit prezentarea structurilor de cercetare și a exemplelor de bune practici,  precum și analiza propunerilor și oportunităților de colaborare, inclusiv în cadrul consorțiului CIVIS.

În ceea ce privește structurile de cercetare, prezentările au fost realizate pe domenii, după cum urmează:

– stațiuni experimentale și de cercetare – Stațiunea de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe (prof. univ. dr. Alfred Vespremeanu Stroe, Facultatea de Geografie), Stațiunea Ecologică Brăila (dr. Mihai Adamescu, Centrul de Cercetări în Ecologie Sistemică și Sustenabilitate, Facultatea de Biologie), Stațiunea de Cercetări Geografice Orșova (conf. univ. dr. Ionuț Săvulescu, Facultatea de Geografie), Stațiunea Didactică și de Cercetare Științifică „Prof. Ștefan Atanasie Pătrașcu” – Surlari (prof. univ. dr. Ioan Stamatin, Facultatea de Fizică);

– situri arheologice: Stațiunile de la Sultana (dr. Cătălin Lazăr, ICUB) și Histria (conf. univ. dr. Valentin Bottez, Facultatea de Istorie);

– Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” (prof. univ. dr Paulina Anastasiu, Facultatea de Biologie).

În cadrul acestor expuneri, accentul a fost orientat spre reliefarea elementelor definitorii din organizarea fiecărei structuri, precum și spre cunoașterea echipelor de cercetare, prezentarea echipamentelor și a dotărilor disponibile.

De asemenea, o atenție deosebită a fost acordată direcțiilor de cercetare abordate, în corelație cu rezultatele obținute. În acest sens, s-au subliniat rezultatele cuantificabile obținute de echipe de cercetare (publicații, comunicări, proiecte). Un rol important a fost atribuit laturii educaționale și modului în care acestea se implică în procesul de formare profesională a studenților, masteranzilor și doctoranzilor.

Discuțiile privind oportunitățile pentru dezvoltarea cercetării au inclus aspecte legate de îmbunătățirea structurilor, analiza necesităților existente (la nivel de logistică, infrastructură de cercetare, personal) și modalitățile în care diferitele echipe din facultățile implicate pot colabora în viitor, fiind identificate direcții de cercetare comune care pot fi dezvoltate într-o manieră colaborativă.

S-a evidențiat rolul proiectului „Intărirea capacității de cercetare ecosistemică şi biodiversitate a Universitatii Bucuresti prin e-ştiinţă şi tehnologie – Lifewatch Romania” cu finantare in Cadrul Operational Competitivitate, Operatiunea Mari Infrastructuri de cercetare, câștigat recent de Universitatea din București, care va asigura integrarea în infrastructuri de cercetare internaționale (Lifewatch, eLTER si ICOS) prin susținerea unor direcții de cercetare precum și prin achiziția de noi echipamente de cercetare în cadrul stațiunilor experimentale.

De asemenea, au fost punctate existența unor colaborări la nivelul echipelor prezente, cum este cazul sitului de la Sultana, unde sunt implicați specialiști din cadrul Facultăților de Istorie, Geografie, Biologie, Fizică, Geologie și Geofizică sau cel al Stațiunii de cercetări Ecologice Brăila ce colaborează cu cercetători sau cadre didactice din țară și din străinatate.

Discuțiile generate de temele abordate au fost substanțiale și deosebit de constructive, fiind identificate puncte comune și modalități de colaborare viitoare, menite să conducă spre dezvoltarea echipelor din cadrul stațiunilor și centrelor de cercetare, siturilor arheologice, precum și al Grădinii Botanice.

Tot cu această ocazie a fost reafirmată importanța consorțiului CIVIS, fiind prezentată inițiativa recentă de lansare a unor OpenLabs menite să consolideze și să accelereze colaborarea dintre comunitatea academică a Universității din București și grupurile-țintă din societatea românească, în vederea dezvoltării comunităților locale, regionale sau naționale, precum și oportunitatea realizării unor doctorate în cotutelă. În contextul acestei inițiative, aportul stațiunilor de cercetare se anunță ca esențial, dat fiind profilul integrativ al acestora.

Discuțiile au condus spre decizia de organizare periodică a unor seminarii tematice, în care echipele de cercetare să abordeze anumite subiecte științifice de interes comun. Rolul acestor evenimente va fi atât de a întreține schimbul de experiență și partajarea rezultatelor cercetării între membrii comunității academice, cât și de a coagula un cadru energic de discuție și, astfel,  de încurajare a cercetării și inovării, atât pentru cercetătorii activi, cât și pentru generațiile viitoare de specialiști.

Înregistrarea completă a evenimentului poate fi urmărită pe canalul de YouTube al Universității din București, cu doar un click mai jos.