„Rolul aridizării în generarea și amplificarea fenomenelor regresive din sistemele teritoriale” – interviu cu conf. univ. dr. habil. Daniel Peptenatu

„Rolul aridizării în generarea și amplificarea fenomenelor regresive din sistemele teritoriale” – interviu cu conf. univ. dr. habil. Daniel Peptenatu


Senatul Universității din București a acordat premiul „Echipa cu cea mai mare contribuție științifică cu impact în societate”, din domeniul Științele vieții și ale pământului, grupului condus de conf. univ. dr. habil. Daniel Peptenatu din cadrul Facultății de Geografie. Proiectul premiat vizează „Dezvoltarea teoriei contextului dinamic prin analiza rolului aridizării în generarea și amplificarea fenomenelor regresive din sistemele teritoriale.”
Propunerea se bazează pe rezultatele deosebite obţinute în ultimii ani, multe dintre ele apreciate la nivelul instituţiilor guvernamentale. De asemenea, echipa de cercetare s-a remarcat prin foarte buna diseminare a rezultatelor cercetării, în peste 10 articole care menționează proiectul la Acknowledgements.
Reporter: Acest proiect a fost implementat de Centrul de Analiză Integrată și Management Teritorial. Spuneți-ne câteva cuvinte despre echipa de cercetare pe care o conduceți.
Daniel Peptenatu: Centrul de Analiză Integrată şi Management Teritorial (CAIMT) are în prezent 26 de membri, 11 cadre didactice cu experienţă, 9 doctoranzi şi 6 masteranzi aflaţi în programul de voluntariat în cercetare. Încă de la înfiinţare, CAIMT a urmărit să coaguleze cea mai bună resursă umană pe care o poate furniza în prezent Facultatea de Geografie, în special în domeniile analiza integrată a teritoriului, management teritorial şi GIS. Nevoia tot mai mare a societăţii de abordări interdisciplinare a făcut ca echipa să fie completată cu specialişti în domeniul teledetecţiei (prin colaborarea cu Intergraf România), statistică (prin colaborarea cu Facultatea de Administraţie şi Afaceri din cadrul Universităţii din Bucureşti), econometrie (prin colaborarea cu Facultatea de Management din cadrul Academiei de Ştiinţe Economice). Se adaugă numeroase colaborări punctuale, cu specialişti din alte domenii, în tematica proiectelor de cercetare.
Echipa CAIMT are ca obiectiv, încă de la înfiinţare, dezvoltarea permanentă astfel încât să poată să răspundă provocărilor tot mai dinamice şi tot mai coplexe ale societăţii, pe de o parte prin furnizarea de soluţii, iar pe de altă parte să fie capabilă să formeze specialiştii ceruţi de nevoile societăţii. Cum am făcut asta? Prin impunerea de standarde foarte ridicate pentru fiecare membru al echipei şi asigurarea suportului necesar pentru îndeplinirea lor. Centrul de cercetare încearcă permanent să ofere tot ce este necesar pentru performanţă: echipamente performante, acces la baze de date, dar și suport financiar pentru diseminarea rezultatelor. Rezultatul imediat a fost un progres extraordinar, remarcat mai ales în rândul doctoranzilor, care au reuşit să atingă praguri calitative foarte ridicate, într-un timp foarte scurt. De asemenea, mulţi dintre ei au obţinut contracte de muncă în instituţii private de top.
Ca o concluzie, pot spune că în Universitatea din Bucureşti este relativ simplu să obţii performanţă, deoarece încă atragem cea mai bună resursă umană din România.
R.: S-a dorit și angajarea, în proiect, a doctoranzilor și a postdoctoranzilor. Sunt atrași sau ușor de orientat și mai tinerii studenți, din ciclul de licență sau de masterat, de/spre acest domeniu de cercetare?
D.P.: Antrenarea doctoranzilor şi a postdoctoranzilor a fost o cerinţă în proiect. Demararea proiectului a însemnat stabilirea obiectivelor, pe care trebuie să le atingă fiecare membru al echipei de cercetare. Pe lângă echipa de cercetare au participat masteranzii din programul de voluntariat în cercetare, cei care asigură baza de recrutare pentru viitorii doctoranzi. Programul de voluntariat în cercetare poate fi considerat un succes, având în vedere că toţi doctoranzii din CAIMT au fost implicaţi în trecut în acest proiect.
R: Obiectivul general al proiectului a fost cuantificarea efectelor regresive  din sistemele teritoriale locale şi regionale, generate sau amplificate de aridizare, în regiunile de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov. V-ați bucurat de sprijinul și susținerea factorilor de decizie de la nivelul conducerii administrative din aceste zone?
D.P.: În implementarea proiectului, am beneficiat de un sprijin consistent al autorităţilor locale, cu foarte multe autorităţi locale fiind deja în legături strânse în urma implementării altor proiecte. Până în prezent, CAIMT a participat la în proiecte de cercetare cu peste 140 de primării din România, pentru care a elaborat diferite instrumente de planificare strategică. Mai mult, am observat un interes deosebit al autorităţilor locale, de colaborare cu mediul universitar, ceea ce îmi dă încredere pentru viitor.
R: Proiectul dumneavoastră a fost văzut, iar munca, recunoscută, de către Senatul Universității din București. Cât de greu va fi, de-acum, să vă autodepășiți reușita? Există, în lucru, alte proiecte la fel de interesante?
D.P.: CAIMT va continua activităţile de cercetare începute în cadrul acestui proiect, cel puţin în direcţia actualizării bazelor de date. Din acest punct de vedere proiectul, alături de proiecte anterioare, a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea bazei de date economice, la nivel de localitate, baza de date cu situaţia tăierilor legale şi ilegale de pădure, precum şi baza de date cu structura bugetului de venituri şi cheltuieli, la nivel de unitate administrativ-teritorială.
În cadrul centrului de cercetare sunt în curs de implementare, sau sunt în faza de pregătire, proiecte de cercetare, în parteneriat cu alte centre universitare, instituţii centrale şi locale. Unul dintre cele mai importante proiecte este Dimensiunea spaţială a cancerului în România, proiect ce va fi implementat alături de Ministerul Sănătăţii. În această direcţie de cercetare, au fost dezvoltate colaborări importante cu Universitatea de Medicină din Graz şi Universitatea Bayreuth, colaborări ce au avut rezultate publicate în reviste de top din fluxul principal de publicaţii.
O altă echipă din cadrul CAIMT implementază un proiect de cercertare privind rolul economiilor creative în dezvoltarea capacităţii adaptative a sistemelor teritoriale. Acest proiect va contribui la dezvoltarea metodologiilor de modelare, indispensabile în procesul de proiectare strategică.
Nu în ultimul rând, vreau să amintesc proiectele de cercetare implementate alături de autorităţile locale. Aşa cum am precizat anterior, echipa CAIMT a implementat proiecte în numeroase primării din România, iar în prezent, aceste colaborări au fost dezvoltate în direcţia planurilor de mobilitate urbană.
R: Plănuiți să construiți o variantă a acestei cercetări și pentru publicul larg? Credeți că este importantă o conștientizarea masivă în rândul populației?
D.P.: În prezent echipa doreşte să publice un volum, care să reunească aceste cercetări. De asemenea, intenţionăm să publicăm datele relevante, astfel încât accesul publicului la rezultate să fie simplificat. La nivel strategic, intenţia nostră este de a promova tot mai bine rezultatele obţinute în cadrul fiecărui proiect.
R: În final, aș vrea să risipim câteva prejudecăți legate de cei care studiază acest domeniu fascinant al geografiei. Cât de multă muncă s-a aflat, de fapt, în spatele acestui proiect, cât a fost ,,muncă de teren” și cât a fost ,,muncă de bibliotecă”, de cercetare asiduă?
D.P.: Cercetarea realităţii teritoriale nu se poate face fără activităţi de teren. În ceea ce privește cercetările noastre, munca de teren ocupă peste 60%. Nu vom putea înțelege niciodată realitatea teritorială, fără să venim în contact direct cu ea. În lipsa cercetării de teren, pur și simplu suntem blocaţi în inutile speculaţii, cu aură aspirant academică. Cercetarea geografică presupune costuri ridicate, de aceea, provocările pentru managementul instituţional sunt foarte mari. Este nevoie urgent, ca la nivelul departamentelor, să se elaboreze planuri de cercetare şi să se identifice surse pentru finanţarea fiecărui proiect. În prezent, politica Universităţii din Bucureşti în domeniul centrelor de cercetare s-a dovedit a fi eficientă, aceste structuri fiind singurele care au reuşit să facă progrese în acestă direcţie. Din păcate multe idei bune nu beneficiază de suport financiar şi, în afara cadrului oferit de centrele de cercetări care au activitate, se pierd în hăţişul instituţional şi locul lor este luat de frustrări, care agregate, sunt tot mai greu de manageriat.
În prezent, geografia reuşește, prin dezvoltarea de metodologii noi de explorare, să se impună complementar în rândul celorlalte ştiinţe. Printre cele mai importante realizări ale noastre, subliniez aplicarea unor modele fractale şi nonfractale în cercetările medicale, implementate alături de cercetători de la Universitatea din Bayroth, rezultatele fiind concretizate într-un citostatic, aflat în procedură de brevetare internaţională. Aceste tehnici de modelare, aplicate pe imagini de tumoră canceroasă sau pe microglie, reprezintă pentru noi o direcţie de cercetare cu potenţial deosebit. În acest sens, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” a propus şi s-a semnat deja un protocol de colaborare cu Universitatea din Bucureşti, protocol care va reprezenta cadrul formal în care se vor dezvolta aceste cercetări. Domeniul geografie este în plină adaptare la nevoile societăţii, după o lungă perioadă, în care toată energia s-a îndreptat spre atragerea a cât mai mulţi studenţi, domeniul nostru caută să recâştige onorantul loc de furnizor de cunoaştere avansată a realităţii teritoriale.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.