Rolul ocupațiilor în transmiterea infecțiilor COVID-19 în București, subiectul unei noi cercetări publicate în Scientific Reports – Nature

Pandemia curentă COVID-19 a afectat forța de muncă în diferite moduri. Articolul Occupations and their impact on the spreading of COVID-19 in urban communities (publicat în jurnalul Scientific Reports din portofoliul Nature de o echipă condusă de prof. univ. dr. Marian-Gabriel Hâncean) încearcă să răspundă la câteva întrebări referitoare la rolul ocupațiilor în transmiterea virusului SARS-COV-2. Sunt unele ocupații mai expuse la infecțiile COVID-19 decât altele? Pot lua managerii decizii mai bune pentru protejarea angajaților? Ce putem învăța din răspândirea virusului din perioada de început?

În articol sunt analizate informații din perioada 1 August – 31 Octombrie 2020. Datele înregistrează variabile precum: sexul, vârsta și ocupațiile a 6895 pacienți precum și 13,272 dintre contactele sociale ale persoanelor infectate cu COVID-19. Aceste variabile au permis aproximarea unei rețele sociale a transmiterii COVID-19 într-un context urban, București.

Evidențele empirice sugerează că virusul nu avea o distribuție uniformă în cadrul grupurilor ocupaționale, deci nici printre membrii comunități. Grupurile de angajați din diferite domenii sau medii nu prezintă o distribuție egală din punct de vedere al expunerii și al proximității fizice față de colegi sau clienți.

Pentru a contribui la dezbaterea științifică prilejuită de riscul ocupațional diferențiat de infecții COVID-19, articolul expune modele statistice (relational hyperevent modeling) care folosesc ca predictori variabile de rețea și trăsături individuale ale indivizilor. Rezultatele arată că ocupațiile din spectrul medical nu au avut, în perioada analizată, un efect semnificativ asupra răspândirii virusului. Datele indică lanțuri de transmitere ale virusului care pornesc mai degrabă din sectorul privat și conduc către persoane non-active din punct de vedere ocupațional (parteneri, frați/surori, rude în vârstă).

În perioada analizată, virusul SARS-COV-2 pare să fi avut, mai degrabă, următoarea modalitate de circulație: între persoane cu vârste apropiate, de sex și statut ocupațional diferite (persoane angajate sau eligibile pentru angajare comparativ cu persoane non-eligibile pentru angajare).

Înțelegerea rolului ocupațiilor în transmiterea COVID-19, într-un context de muncă utilizând date și analiză de rețea poate avea multiple valorificări: informarea campaniilor de vaccinare; estimarea riscului ocupațional de infecție în anumite etape de evoluție a pandemiei; suport managerilor atât din mediul privat cât și public, în formularea deciziilor informate cu privire la modul de organizare a muncii (încurajarea angajaților de a veni la birou fizic sau încurajarea telemuncii) atunci când apar valuri de infectare cu potențial de transmitere mare. Analiza datelor de rețea referitoare la transmiterea COVID-19 poate informa și oferi suport empiric către dezvoltarea unor modele noi de vaccinare.

Analizele realizate au fost limitate la datele avute la dispoziție. Mulțumim pe această cale Departamentul de Sănătate Publică (Ministerul Sănătății) și Universității din București pentru suportul oferit în realizarea acestui studiu. Pentru detalii suplimentare, cei interesați pot accesa liber articolul Occupations and their impact on the spreading of COVID-19 in urban communities (Scientific Reports Nature https://doi.org/10.1038/s41598-022-18392-5).

Studiul face parte dintr-un demers mai larg al grupului de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale (GraphNets – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială), de analiză a răspândirii infecțiilor COVID-19. Informații suplimentare legate de alte rezultate ale proiectului CoSMoS (Impactul rețelelor de mobilitate umană și al condițiilor meteorologice asupra răspândirii COVID-19) sunt disponibile pe pagina de web https://cosmos.unibuc.ro/).