Școala de acasă – o provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru profesori

Școala de acasă – o provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru profesori


Școala de acasă – o provocare nouă pentru elevi și o oportunitate pentru profesori

Rezultate preliminare de cercetare

Peste 6.000 de cadre didactice au participat la cercetarea evaluativă privind practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii în această perioadă. Cu un eșantion reprezentativ, investigația relevă măsurile de sprijin necesare și pot constitui baza pentru decizii la nivel local și din partea Ministerului Educației. În condițiile în care lucrează mai mult decât de obicei pentru a compensa inconveniente inerente transpunerii într-un cadru nou a activităților didactice, profesorii regândesc situațiile de învățare și pun mai mult accent pe calitativ, pe progres școlar autentic și pe interacțiunea și implicarea elevilor. Astfel, majoritatea profesorilor resping varianta repetării anului școlar și varianta recuperării prin restructurarea anului școlar viitor, optând pentru păstrarea structurii actuale a anului școlar în curs, cu reproiectări ale curriculumului și evaluărilor pentru clasele a VIII-a și a XII-a (42%) sau prelungirea cu 2-4 săptămâni a anului școlar în curs (44%).

Pentru a contura măsuri adecvate de sprijin pentru profesori, o echipă de cercetători și cadre didactice de la Universitatea din București, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Vest și Institutul de Științe ale Educației a realizat, în perioada 25-31 martie 2020, o cercetare evaluativă privind practicile didactice și dificultățile în desfășurarea activităților cu elevii.

O parte din activitatea didactică uzuală (față-în-față) nu se poate face online/ la distanță, având astfel un impact negativ asupra învățării temeinice. Profesorii semnalează disfuncții în ceea ce privește următoarele activități de suport pentru învățare: comunicare autentică și relaționare umană (65%), sprijin personalizat pentru elevii cu nevoi speciale de învățare (64%), monitorizarea ritmului învățării (52%), feedback pentru corectarea promptă sau pentru confirmarea achizițiilor (45%), explicații pentru înțelegerea conceptelor, relațiilor, fenomenelor (45%), consiliere individuală (36%).

Pentru a susține activități de învățare la distanță, profesorii și elevii folosesc cel mai frecvent aplicații simple pentru comunicare cu clasa și individuală (cu fiecare elev) precum Whatsapp sau Messenger (91% – medie de 3,66 pe o scală de 4) sau chiar apeluri telefonice (83% – medie de 3,34). Pe locurile următoare se situează: utilizarea resurselor educaționale deschise și conținutului digital, cum ar fi site-uri cu informații și ilustrații, biblioteci online, simulări, soft educațional, laboratoare virtuale, muzee virtuale, Digitaliada, LearningApps etc. (medie de 2,82), apoi platformele specializate de elearning (2,6) și aplicațiile pentru apeluri video/ videoconferințe precum Webex, Zoom, Meet, Teams (2,48).

„Orice proiect de educație la distanță este, de bună seamă, un demers pedagogic ce presupune redimensionări de conținut și de strategie comunicațională”, afirmă prof. univ. dr. Constantin Cucoș, director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. „Profesorii noștri sunt, într-o bună măsură, pregătiți să facă față acestei provocări și să compenseze inconvenientul și deficiențele instrumentelor digitale disponibile prin creativitate didactică, proiectare minuțioasă, instruire personalizată. Oricum, vorbim despre un compromis și o încercare de a face tot posibilul într-un context de educație atipic și incomod, mai ales pentru clasele mici.”

Un procent de 77% dintre elevii cu rezultate bune și foarte bune reușesc să parcurgă curriculumul de trunchi comun conform planificărilor preexistente. Mult diferit stau lucrurile cu elevii cu rezultate slabe, care, în opinia profesorilor, reușesc doar în proporție de 50% să țină pasul.

2223 de cadrele didactice care au ore la clasa terminală a ciclului gimnazial remarcă aceeași diferență între elevi. Copiii de clasa a VIII-a care au de obicei rezultate școlare slabe acumulează în această perioadă lacune într-o măsură semnificativ mai mare decât colegii lor, cu o medie de 1,93, față de media de 3,11 indicată pentru elevii buni (pe o scală de 4).

În ce privește clasa a XII-a, elevii celor 1603 cadre didactice cuprinse în eșantion se poziționează și ei diferit în grupuri de nivel, prin raportare la curriculumul prescris, necesitând în perioada următoare o mai mare atenție și o instruire personalizată.

Printre dificultățile în a realiza activități didactice la distanță, cadrele didactice semnalează, în ordine: lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback și evaluare (64%), dificultăți de ordin tehnic – platforme care trebuie instalate, care nu funcționează (62%), lipsa suportului pedagogic pentru realizarea de activități de învățare suficient de eficiente și/ sau atractive pentru toți elevii: (58%), lipsa instrumentelor potrivite pentru predare-învățare-evaluare la disciplina lor (57%), lipsa conținutului educațional (resurse digitale) în domeniul disciplinei (57%), lipsa unui computer suficient de performant (56%) și lipsa timpului necesar pentru înțelegerea și utilizarea adecvată a instrumentelor și resurselor digitale (54%).

Pe de altă parte, dificultățile elevilor constituie impedimente serioase pentru învățare: dificultăți tehnice – conectare complicată pe anumite platforme, restricții de acces, limitări de browser, instalări de programe suplimentare (73%), lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii (71%), nivelul insuficient al competențelor digitale (68%), lipsa unui computer/ tabletă/ telefon smart (65%), lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare (65%), lipsa controlului și monitorizării constante a activității lor (65%), acces limitat la Internet (64%), lipsa suportului/ lipsa de interes/ interdicții din partea adulților (59%).

Prof.univ.dr. Ovidiu Pânișoară, director al Departamentului de Formarea Profesorilor de la Universitatea din București, relevă punctul central al unei strategii eficiente pentru succesul abordării lecțiilor la distanță: „Motivația rămâne un factor esențial în tot acest proces. Este vorba despre motivația cadrelor didactice de a proiecta și a desfășura activități de învățare semnificative, autentice, dar și de motivația elevilor pentru învățare.  Diferența este că acum feedbackul elevilor este mai dificil de obținut, iar dificultățile tehnice constituie câteodată un impediment serios. Cadrele didactice trebuie să dea dovadă de creativitate pedagogică pentru a trece dincolo de zona de confort pentru a face lucrurile ALTFEL în această perioadă.”

Cadrele didactice participante la investigație sunt deopotrivă din mediul rural și din mediul urban, distribuiți proporțional pe niveluri de învățământ. Nivelul de utilizare a tehnologiei este mediu pentru 53% dintre aceștia. Doar 4% se declară începători în utilizarea instrumentelor și resurselor digitale. Oricum, în această perioadă, pentru ședințe și discuții cu colegi cadre didactice, sunt nevoiți să utilizeze grupuri de discuții asincrone, cum ar fi Whatsapp (94%), apel telefonic (75%), email (72%) și videoconferințe prin Zoom, Webex, Skype, Meet etc. (58%). Iar pentru managementul claselor și al activităților de învățare, aproape trei sferturi utilizează platforme de elearning precum Google classroom (68%), Moodle (3%), Edmodo (3%), Easyclass (2%).

„Experiențele tuturor țărilor avansate arată că cele mai eficiente politici educaționale și mecanisme de suport sunt cele care iau în considerare cercetarea, iar deciziile bazate pe dovezi și pe consultarea tuturor actorilor implicați sunt cele care funcționează într-adevăr. Investigația noastră arată că profesorii și elevii au nevoie de sprijin diferențiat pentru a performa în situația atipică actuală. Nu ne referim aici doar la sprijin de ordin tehnic, ci pedagogic. Aproximativ 37% – însemnând peste 2400 de cadre didactice din eșantionul studiului nostru – au pus nevoia de sprijin pedagogic în prim plan în aceste momente. Indiferent că educația se face la distanță sau nu, în esență rămâne un act pedagogic, și colegii ne-au semnalat explicit acest aspect. Cercetarea noastră este proiectată pentru a ajuta Ministerul Educației și IȘJ-urile să ia măsuri adecvate și ne oferim să continuăm demersurile colaborative.”, conchide conf. univ. dr. Marian Ilie, director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea de Vest din Timișoara.

În această perioadă de suspendare a cursurilor față-în-față, cadrele didactice declară că au primit îndrumare predominant de la: directorul școlii (35%), MEC și instituții ale MEC – ISJ/ ISMB, CCD, CJRAE, ISE (25%), colegi cadre didactice (23%), colegi de informatică (9%), ONG-uri și companii private (4%), părinți (2%) și elevi (2%).

Cele mai importante experiențe și inițiative de sprijin pentru profesori sunt, în ordine: propriile încercări anterioare de introducere a TIC în activități didactice (82%), diverse tutoriale găsite online (78%), grupurile de suport colegial precum grupuri ale profesorilor de pe Facebook (77%), programele de formare în domeniul TIC desfășurate prin CCD-uri (60%), portalul deschis de Ministerul Educației pe digital.educred.ro (60%), ideile de activități cu suport digital de pe digitaledu.ro (59%), atelierele CRED desfășurate prin videoconferință (57%), resursele educaționale deschise colectate de inspectoratele școlare în ultimii trei ani (56%), programele de formare în domeniul TIC desfășurate de ONG-uri/ companii (50%), platforma eTwinning (47%).

Dr. Olimpius Istrate, conferențiar la Universitatea din București, ne spune: „În România, aveam deja în derulare un proiect național de inovare curriculară și educație deschisă, proiectul «CRED», dedicat profesorilor din ciclul primar și gimnaziu. Expertiza acumulată în acest proiect și resursele disponibile au fost utilizate pentru un răspuns relativ rapid, care însă trebuie acum nuanțat și extins pe mai multe paliere. Copiii noștri au nevoie de sprijin, în această perioadă, iar noi – cadrele didactice și părinții – avem nevoie de ajutorul concertat al specialiștilor și al guvernanților pentru a compensa educația «convențională» și pentru a face educație intelectuală, socială, emoțională în cadre noi, în care trebuie să colaborăm și să învățăm noi înșine.”

***

Membrii colectivului de cercetare sunt cadre didactice universitare și cercetători cu preocupări constante pentru inovare în educație prin utilizarea resurselor și instrumentelor digitale: cerc.pr.I, dr. Petre Botnariuc (ISE), prof.univ.dr. Constantin Cucoș (UAIC), conf.univ.dr. Marian Ilie (UVT), drd. Daniel Iancu (UVT), conf.univ.dr. Olimpius Istrate (UniBuc), conf.univ.dr. Adrian Labăr (UAIC), prof.univ.dr. Ovidiu Pânișoară (UniBuc), Doru Ștefănescu (UniBuc/ proiectul CRED), cerc.pr.I, dr. Simona Velea (ISE).

Pentru cercetare, au fost luate în calcul 6.436 de chestionare completate online de cadre didactice din învățământul preuniversitar. Un raport complet, cu interpretări, corelații și analize statistice, va fi finalizat la începutul săptămânii viitoare.

Acest site folosește cookie-uri pentru o mai bună experiență de vizitare. Prin continuarea navigării, ești de acord cu modul de utilizare a acestor informații.

Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Accept all Services