Seminarul internațional „Le masque dans tous ses états : quels regards des sciences humaines et sociales?” la Universitatea din București

Joi, 28 noiembrie 2024, Universitatea din București a organizat, prin Institutul de Studii Africane, Centrul Regional Francofon de Studii Avansate în științe sociale (CEREFREA Villa Noël) și Institutul de Cercetare al UB, seminarul internațional „Masca în toate stările sale. Ce perspective pot oferi științele sociale și umaniste?”

Evenimentul a fost deschis de prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, prorector UB pentru Cercetare, Rabie Ben Atitallah, Atașat de cooperare științifică și universitară al Ambasadei Franței la Bucuresti și Conf. univ. dr. Simona Corlan-Ioan, director al Institutului de Studii Africane, care au subliniat importanța cooperării științifice diversificate în domeniul științelor sociale și umaniste, dar și al interdisciplinarității în spațiul francofon, astfel, CEREFREA rămânând un bastion regional al francofoniei universitare deschise plurilingvismului, unde prin subiectele abordate sunt încurajați să ia parte specialiști din toate domeniile, inclusiv cele tehnice și din științe naturale.

Seminarul a fost structurat pe patru sesiuni, urmate de concluzii.

În prima sesiune – „Masca cercetată în toate sensurile sale” – Patrice Yengo, Abel Kouvouama, Carol Capiță și Daniela Zaharia au prezentat analize ale semnificațiilor și funcțiilor măștii în diverse civilizații, moderați de Simona Corlan-Ioan. În cea de-a doua sesiune – „Istoricizarea și contextualizarea măștii” – Alexandra Lițu, Florica Bohilțea-Mihuț, Vladimir Crețulescu și Fatme Nistoroi au explorat perspective istorice și culturale asupra măștii, moderați de Patrice Yengo. În cea de-a treia sesiune – „Puneri în scenă ale măștilor” – Ecaterina Lung, Marlene Herberth și Irina Balotescu au discutat practicile asociate măștii, moderate fiind de Simona Necula. În sesiunea finală – „Punerea în narațiune a măștii” – Larissa Luică, Simona Necula și Andrei Ionuț Mărășoiu au discutat despre scrierile contemporane și identitățile mascate, moderați de Abel Kouvouama.

Ziua s-a încheiat cu un rezumat general și concluzii punctate de Abel Kouvouama, profesor la Universitatea din Pau și Pays de l’Adour. O serie de idei semnificative au fost subliniate prin numeroasele întrebări și prin diversele piste de reflecție și analiză explorate pe parcursul prezentărilor și discuțiilor:

Afirmarea universalității măștii ca obiect social în particularitățile sale, variind de la reprezentările teatrale, estetice, până la ritualuri profane și sacre, explorând dialectica real și imaginar.

Luarea în considerare a pluralității definirii și funcționalității măștii, uneori ca mediu care separă și reunește deopotrivă ficțiunea și realitatea sub figurile deghizării și falsificării; alteori ca un element total eterogen care, deși implică în mod necesar chipul, intervine în mai multe practici sociale și reprezentări culturale.

Existența funcției cathartice și emoționale a măștii, care atinge profunzimile psihicului uman și se regăsește în descoperirile arheologice și iconografice, în diverse ritualuri și în forme de manifestare artistice.

Povestirea măștii prin intermediul scrierii despre sine și al narațiunilor identitare; în esență, identități stratificate în cadrul cărora măștile sociale joacă un rol atât în ascunderea, cât și în dezvăluirea identității individului augmentat; în acest context, utilizarea inteligenței artificiale arată căutarea inepuizabilă a efemerului, a noului și a ineditului, caracteristice modernității digitale.

În cele din urmă, participanții la seminarul internațional au considerat că subiectul merită să fie în continuare supus analizelor și o nouă întâlnire, la care vor participa și specialiști din domeniile științelor naturii și exacte, va fi organizată anul viitor, în 2025.

 

Synthèse de la Journée d’études « Le masque dans tous ses états : quels regards des sciences humaines et sociales ? »

La journée d’études intitulée « Le masque dans tous ses états : quels regards des sciences humaines et sociales ? » a eu lieu le 28 novembre 2024 à la Villa Noël, à Bucarest. L’événement a été organisé par plusieurs entités de L’Université de Bucarest (l’Institut d’études africaines (ISA), le Centre Régional Francophone d’Études Avancées en Sciences Sociales (CEREFREA Villa Noel) et l’Institut de Recherches de l’Université de Bucarest (ICUB) s’articulant autour de quatre sessions, suivies d’une conclusion.

Carmen Chifiriuc, Rabie Ben Atitallah et Simona Corlan-Ioan ont introduit la journée. Ils ont parlé de l’importance de la coopération scientifique diversifiée en sciences humaines et sociales, mais aussi de l’interdisciplinarité dans l’espace francophone qui pourrait amener des spécialistes des domaines techniques ou des sciences naturelles à participer à l’analyse des masques. En cela le CEREFREA continue d’être le bastion régional de la francophonie universitaire ouverte au plurilinguisme.

Dans la première session – « Questionner le masque dans tous ses sens » – Patrice Yengo, Abel Kouvouama, Carol Capiță et Daniela Zaharia ont présenté des analyses autour des significations et fonctions du masque dans diverses civilisations, modérés par Simona Corlan-Ioan. Dans la deuxième session – « Historiciser et contextualiser le masque » – Alexandra Lițu, Florica Bohilțea-Mihuț, Vladimir Crețulescu et Fatme Nistoroi ont exploré des perspectives historiques et culturelles du masque, sous la modération de Patrice Yengo. Dans la troisième session – « Mises en scène du masque » – Ecaterina Lung, Marlene Herberth et Irina Balotescu ont discuté des mises en scène et des pratiques associées au masque, modérés par Simona Necula. Dans la dernière session – « Mise en récit du masque » – Larissa Luică, Simona Necula et Andrei Ionuț Mărășoiu ont abordé les narrations contemporaines et les identités masquées, avec Abel Kouvouama comme modérateur.

La journée s’est terminée par une synthèse générale et des conclusions tirées par Abel Kouvouama. Plusieurs idées scientifiques enrichissantes permettent de prendre en considération celles-ci :

L’affirmation de l’universalité du masque en tant qu’objet social dans la particularité des appréhensions, de ses représentations théâtrales, esthétiques, rituelles profanes et sacrées, cela, dans la dialectique du réel et de l’imaginaire.

La prise en compte de la pluralité de désignation du masque, par-delà de son origine italienne, et qui fonctionne tantôt comme un medium qui à la fois sépare et réunit la fiction et la réalité sous les figures du déguisement et de la falsification ; tantôt comme un élément totalement hétéroclite qui bien qu’impliquant forcément le visage, intervient dans plusieurs pratiques sociales, ostentatoires des maisons et représentations culturelles.

L’existence de la fonction cathartique et émotionnelle du masque touchant les profondeurs de la psyché humaine qui se donne à voir à travers les découvertes archéologiques et iconographiques, les éléments filmiques, les rituels funéraires.

La mise en récit du masque se déclinant à travers les écritures de soi et narrations identitaires ; en somme, des identités feuilletées et stratifiées au sein desquelles les masques sociaux participent à la fois, du voilement et du dévoilement des appartenances identitaires de l’individu augmenté ; dans ce contexte, les usages de l’intelligence artificielle montrent la quête inépuisable de l’éphémère, de la nouveauté et l’inédit qui sont caractéristique de la modernité numérique.

En fin de compte, par les nombreuses interrogations, par les multiples pistes de réflexion et d’analyses effectuées à travers les treize (13) communications, ainsi que celles issues du public, les participantes et les participants à la Journée d’études ont parfaitement répondu aux attentes du comité d’organisation et de la Directrice du CEREFREA pour un partage fructueux des savoirs scientifiques permettant ainsi de « faire humanité » ensemble pour reprendre l’expression du philosophe Souleymane Bachir Diagne de l’Université Columbia (USA).