„Știința este o mare conversație la care participi ca ascultător, și din când în când ai cuvântul” – interviu cu prof. univ. dr. Marius Stoica și conf. univ. dr. Ionuț Șandric, cercetători UB, membri în echipa proiectului care a descoperit cel mai mare lac din istoria Terrei

„Știința este o mare conversație la care participi ca ascultător, și din când în când ai cuvântul” – interviu cu prof. univ. dr. Marius Stoica și conf. univ. dr. Ionuț Șandric, cercetători UB, membri în echipa proiectului care a descoperit cel mai mare lac din istoria Terrei

O echipă internațională din care fac parte  doi cercetători ai Universității din București, prof. univ. dr. Marius Stoica, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică, și conf. univ. dr. Ionuț Șandric, cadru didactic la Facultatea de Geografie, a descoperit că, în urmă cu 11 milioane de ani, pe actualul teritoriu al României și al Mării Negre a existat un mega-lac de peste 2,8 milioane de kilometri pătrați. Descoperirea Parathethysului, cel mai mare lac care a existat vreodată pe Terra, a fost inclusă în Cartea Recordurilor. Mai mult, pe lângă înregistrarea recordului în publicația de referință, studiul științific a fost inclus în edițiile tipărite ale Guinness World Records, în peste 40 de limbi.

Rezultat al unei colaborări între Universitatea din București și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar din România, Universitatea din Utrecht – UU din Olanda, Universitatea din São Paulo din Brazilia, Academia Rusă de Științe din Rusia și Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă Senckenberg din Germania, cercetarea despre Parathethys poate fi consultată în Revista Nature, aici, și în Guinness Book of World Records, aici.

Despre provocările în cercetarea științifică, colaborarea între membrii unui colectiv internațional de experți în domenii variate, importanța ,,echilibrului” necesar unei abordări interdisciplinare și, mai ales, însemnătatea recunoașterii mondiale a descoperirii și mediatizarea acestei performanțe ne vorbesc în rândurile următoare chiar prof. univ. ing. dr. Marius Stoica și conf. univ. dr. Ionuț Șandric, profesori ai Universității din București. Pe parcursul interviului acestora li s-a alăturat și dr. Dan Palcu, de asemenea alumnus al Facultății de Geologie și Geofizică a UB, cel care a coordonat echipa de cercetători.

Reporter: Recent, Cartea Recordurilor a publicat un articol despre „cel mai mare lac care a existat vreodată” în urma unui studiu complex publicat în anul 2021 referitor la lacul Parathethys, elaborat de o echipă interdisciplinară din care faceți parte și dumneavoastră. Ce a însemnat această recunoaștere internațională și, totodată, mediatizarea acestei performanțe (recordul urmând să fie publicat în edițiile tipărite, în peste 40 de limbi)?

Marius Stoica,  Ionuț Șandric, Dan Palcu:

  • Promovarea Geoștiințelor Exisă o mare nevoie de a promova Geoștiințele în România și în afara țării, iar acest record și mediatizarea sa pot fi foarte utile în acest scop. Recordul demonstrează că geoștiințele explorează domenii noi, diferite de domeniile tradiționale – care erau axate cu predilecție spre extracția de resurse naturale.
  • Promovarea patrimoniului geologic și Geoturism Dr. Dan Palcu este deja în legătură cu partenerii din zona județului Buzău pentru a promova transformarea în atracții turistice spectaculoase situri geologice ale Megalacului. România este într-o postură privilegiată de a se transforma în „țara mega-lacului”, dar această oportunitate trebuie dezvoltată rapid, în rezonanță cu proiectele de geo-turism deja existente. În particular, în județul Buzău, mega-lacul încheagă zone de dezvoltare turistică precum Dealul Istrița și Geoparcul Ținutul Buzăului cu situri spectaculoase dar mai puțin cunoscute, precum Zidul Uriașilor din nordul județului.
  • O platformă pentru îmbunătățirea cunoașterii Mării Negre Pentru noi, echipa Paratethys, această descoperire ne permite să semnalizăm riscul și potențialul reprezentat de Marea Neagră. Suntem convinși că cercetările pe care le demarăm în prezent sunt necesare pentru a fi mai bine pregătiți în monitorizarea și gestionarea Mării Negre.
  • O știre pozitivă pentru România – Este bine să dăm semnale pozitive. Ultimii ani au fost dificili pentru toată lumea, iar să arătăm românilor că românii pot face și chiar fac lucruri frumoase și pozitive – că este vorba de științe, arte sau sport este – este foarte important.

R.: Studiul științific, publicat în anul 2021, reprezintă o colaborare între cercetători științifici și cadre didactice afiliate Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – INCD GeoEcoMar și Universității din București (România), Universității din Utrecht – UU (Olanda), Universității din São Paulo (Brazilia), Academiei Ruse de Științe (Rusia), Centrului de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă Senckenberg (Germania), colectiv coordonat de dr. Dan Palcu de la GeoEcoMar și UU. Cum a decurs această colaborare? Care este efectiv contribuția românească la acest studiu?

M.S.&I.Ș.&D.P.: Ca o mică paranteză, Paratethysul a fost descris cu mai bine de un secol în urmă de unul din părinții geologiei, geologul austriac Eduard Suess. Denumire de Paratethys a fost introdusă de către V. Lascarev în anul 1924. Pe măsură ce a fost studiat, a devenit mai misterios și mai neînțeles, pentru că erau părți din istoria sa care nu se puteau corela cu restul planetei.

Acum mai bine de douăzeci de ani, o echipă de la Universitatea din Utrecht, coordonată de profesorii Cor Lagerise și Wout Krijgsman, în colaborare cu cadre universitare de la Universitatea din București (coordonatori prof. univ. dr. Marius Stoica, conf. univ. dr. Cristina Panaiotu) a demarat proiecte de cercetare a Paratethysului. O duzină de doctoranzi olandezi și români, precum co-autoarea acestui articol, Iuliana Vasiliev, dr. Dan Palcu și dr. Andrei Briceag de la GeoEcoMar, s-au format ca cercetători în cadrul acestei colaborări olandezo-române.

În decursul acestei colaborări rolurile s-au schimbat de la proiect la proiect, iar în cercetarea științifică care a dus la această descoperire, specialiștii români s-au ocupat de partea descriptivă de cartare geologică și paleontologie, partea experimentală   de laborator, focusată pe magnetostratigrafie și datări geologice, dar și de partea de interpretare care a implicat reconstrucțiile paleogeografice și corelările stratigrafice cu restul continentului.

R.: Cum ați ajuns să fiți cooptat în echipa proiectului, când ați început să lucrați la studiu, cât de mult timp a necesitat documentarea, ce a presupus munca de colectarea datelor, redactarea propriu-zisă și ce dificultăți ați întâmpinat?

M.S.: După cum am menționat, începând cu anul 2002 au fost demarate proiecte de cercetare a Paratethysului. Majoritatea proiectelor au fost finanțate de Organizația Olandeză pentru Cercetare Științifică (NWO) (The Evolution of Paratethys: the lost sea of Eurasia, coord. prof. univ. dr. Wout Krijgsman; Darius, A32. Geodynamic and paleoclimatic evolution of the Caspian Sea: Paratethys restriction during Maikop and Productive Series, coord. prof. univ. dr. C.G.Langereis), ISESNetherlands Research Centre for Integrate Solid Earths Science (Biostratigraphic and stable isotope constraints on the paleoenvironmental evolution of the Carpathian foredeep. De asemenea, proiectul PRIDE (Pontocaspian RIse and DEmise), finanțat de programul Uniunii Europene de cercetare și inovare Orizont 2020 (grantul Marie Skłodowska-Curie Action, nr. 642973, coordonator din partea Universității din București, prof. univ. dr. Marius Stoica), Fundația de Stat pentru Sprijinirea Cercetării din São Paulo (grantul FAPESP nr. 2018 / 208733-6). Legat de dificultățile principale întâmpinate, cred că este vorba în principal de „desțelenirea” literaturii de specialitate – există o mulțime de informații prețioase în publicații locale, greu accesibile și scrise în diverse limbi (bulgară, maghiară, rusă, slovacă etc.).

I.Ș.: Colaborarea a început în anul 2017, atunci când am fost contact de dr. Dan Palcu pentru realizarea simulărilor digitale ale Paratethysului. Nu am întâmpinat dificultăți majore, cel puțin în componenta de spațializare a evoluției Paratethysului.

R.: Cercetarea dumneavoastră aparține unei direcții care îmbină domenii precum geologie, paleogeografie, geofizică, ecologie, istorie. Ce trebuie să facă un cercetător pentru a dobândi ,,echilibrul” necesar unei abordări interdisciplinare?

M.S.&I.Ș.&D.P.: Credem că știința este o mare conversație la care participi ca ascultător și din când în când ai cuvântul. În mod similar, în realizarea unui articol interdisciplinar, trebuie alternate perioadele în care prezentăm și perioadele în care ascultăm. Dacă ascultăm cu atenție, actul de realizare al unui astfel de articol devine relativ ușor. În interdisciplinaritate este crucial să fii curios, imparțial și respectuos față de colegii, temele și domeniile implicate.

R.: Pentru a înțelege mai bine esența studiului, povestiți-ne, pe scurt, care sunt rezultatele cercetării. Au depășit rezultatele acestuia intenționalitatea autorilor? Care au fost metodele de cercetare utilizate?

M.S.&I.Ș.&D.P.: Studiul a rezolvat o fază puțin înțeleasă din istoria Paratethysului, demonstrând că în timpul etajului Miocen superior, această întindere de apă a funcționat ca lac endoreic, adică complet izolat de oceanul planetar. Studiul a produs estimări de suprafață și volum pentru mega-lac și simulări de salinitate. De asemenea, a produs o explicație pentru o serie de episoadele caracterizate de fosilele și paleo-medii diferite (de exemplu, medii de apă dulce în anumite zone și medii aride cu ape hiper-saline în altele) sugerând crize hidrologice – secări parțiale, care au dus la fragmentarea temporară a mega-lacului.

R.: În studiu, menționați că există numeroase similitudini între Parathethys și Marea Neagră. Care sunt particularitățile cele mai importante care leagă Marea Neagră de anticul Parathethys și în ce mod studiul caracteristicilor de mediu ale mării noastre vă ajută la descifrarea istoriei lacului antic Parathethys?

M.S.&I.Ș.&D.P.: Considerăm Paratethysul un analog al Mării Negre și cercetarea Paratethysului ajută la prognozarea viitoarelor schimbări de mediu în Marea Neagră, și de asemenea la monitorizarea și mai buna gestionare a Mării Negre. Mai multe informații în paragrafele asociate cu următoarea întrebare.

R.: Care este importanța Mării Negre în contextul discuțiilor despre schimbările climatice, și cum pot fi prevenite dezastrele ecologice?

Secțiune transversală (scară verticală logaritmică) schematică a straturilor de apă din bazinele Egee de Nord, Marea Marmara și Marea Neagră (valori după Yakushev și colab., 2008; Keskin și colab., 2011; Lagaria și colab., 2017; și Çağatay et al., 2022). Uriașul strat de apă anoxică face din Marea Neagră cea mai otrăvitoare mare din lume. Modificarea fluxurilor hidrologice poate perturba echilibrul și aduce sulfurile toxice către apele de suprafață. (ilustrație realizată de Dan Palcu și publicată în Scientific Drilling[1])

M.S.&I.Ș.&D.P.: Marea Neagră este atipică, este cea mai mare anoxică de pe planetă, caracterizată printr-un puternic fenomen de stratificare. Acest lucru înseamnă că la suprafață până la ~ 120m adâncime avem de-a face cu o mare cu salinitate mai redusă, reprezentând ½ din salinitatea Mării Mediterane.

La adâncimi mai mari de 120 metri, Marea Neagră devine lipsită de viață. Oxigenul dispare, salinitatea crește puțin, temperaturile sunt mai scăzute și hidrogenul sulfurat devine prezent. Aproape nicio formă de viață nu poate tolera aceste medii, cu excepția unor forme de viață extremofile. În lipsa unor ecosisteme complexe, materia organică provenită din zona de suprafață (resturi de macro și microorganisme, fecale etc.) nu este reciclată și rămâne în suspensie în coloana de apă până ce, în final se acumulează pe fundul mării sub forma unui mâl extrem de bogat în materie organică. În afară de materia organică, acest mâl este extrem de bogat în gaz-hidrați – practic metan „înghețat”. Astfel, în principiu, bazinul Mării Negre este un rezervor ideal de materie organică, cunoscut drept „carbon sink” în literatura de specialitate. În teorie așadar, ne putem imagina un potențial imens pentru stocarea de carbon în Marea Neagră. Dar studiul Paratethysului ridică semne de întrebare legate de cât de stabil este un astfel de sistem marin în contextul schimbărilor climatice sau schimbărilor dimensiunilor strâmtorilor ce se conectează cu oceanul. Rezultatele inițiale indică riscuri de eliberare de ape bogate în nutrienți care ar duce la declanșarea unor „înfloriri de nanoplancton” cu efecte catastrofale pentru biodiversitate, sau la eliberări de metan ce ar duce la creșterea efectului de seră și încălzirea accelerată a planetei.

În anul 2017, dr. Palcu, doctorand în Olanda, a semnalat în Trouw, un important ziar olandez, riscurile de mediu cu care se confruntă mările învecinate cu Marea Neagră în cazul creșterii nivelului mării, prezentând un scenariu bazat pe cataclismele observate în Paratethys: „Debitul de apă sărată în bazinul estic a crescut brusc atât de mult încât a împins masele de apă din adâncime spre suprafață. Dar aceasta este o apă foarte bogată în nutrienți, așa că, odată ajuns la suprafață, a provocat o înflorire uriașă de alge. Toxinele din alge și utilizarea vorace a oxigenului au dus la moartea întregii faune”.

În mod îngrijorător acest fenomen avea să se întâmple cu doar câțiva ani mai târziu sub forma Dezastrului Mucilagiilor (salivă de mare) din Marea Marmara. Articolul poate fi consultat aici.

R.: Pe lângă recordul atins, de a determina proporțiile imense ale celui mai mare lac din istoria planetei Pământ, Paratethys, precum și evoluția acestuia în timp, considerați că rezultatele studiului pot sta la baza dezvoltării unor politici publice în domeniul ecologiei, cu privire la reducerea încălzirii globale din prezent și gestionarea potențialelor crize ecologice declanșate de schimbările climatice?

M.S.&I.Ș.&D.P.: Deja, această descoperire are ramificații în modul în care înțelegem evoluția și dispersia animalelor terestre și marine, dar și în înțelegerea climei Europei. În acest moment, articolul cu mega-lacul este citat de aproape 50 de articole din arii variate ale științei.

Dar nu ne oprim aici. Paratethys este un strămoș și probabil cel mai bun analog al Mării Negre. Înțelegând Paratethysul, înțelegem Marea Neagră.

Proiectele noastre, în derulare și în pregătire, se axează pe extragerea de informații de despre cum au funcționat paleo-mediile din Paratethys pentru a înțelege și modela mai bine schimbările de mediu din Marea Neagră, în viitorul apropiat. Deocamdată nu avem date complete pentru a deschide această discuție dar există riscuri și oportunități importante asociate cu Marea Neagră și aceasta face din acest bazin un potențial punct de pornire pentru o nouă abordare a gestiunii zonelor marine, ce probabil vor avea repercusiuni în diverse sfere ale societății care deja asigură monitorizare, management, politici publice și colaborări internaționale.

R.: În ce proiecte de cercetare sunteți implicați în prezent?

M.S.: Legat de Paratethys sunt partener în proiectul Late Miocene precipitation changes influencing biodiversity dynamics in the Eastern Paratethys (Central Eurasia), SNF Project No 200021_197323; Swiss National Science Foundation (2022-2025), precum și în proiectul Reconstituirea modelelor de conectivitate și izolare a Megalacurilor Eurasiatice din timpul Neogenului-Cuaternarului pe baza multiplilor parametri, proiect PNRR-III-C9-2022 – I8 cod CF 97/15.11.2022, coordonat de INCD GeoEcoMar, director de proiect fiind Dr. Dan Palcu.

I.Ș.: În prezent sunt implicat în mai multe proiecte de cercetare în domeniile de GIS și Teledecție, din care amintesc EO-PERSIST, un proiect Horizon 2020 MSCA al cărui scop este evaluarea impactului social și economic indus de topirea permafrostului în zona Arctică Europeană.

Împreună cu dr. Dan Palcu, continuăm studiul mega-lacului într-un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență: Reconstituirea modelelor de conectivitate și izolare a Megalacurilor Eurasiatice din timpul Neogenului-Cuaternarului pe baza multiplilor parametri. (Apel nr. PNRR-III-C9-2022 – I8 cod CF 97/15.11.2022).

[1] Wout Krijgsman and others, ‘Mediterranean – Black Sea Gateway Exchange: Scientific Drilling Workshop on the BlackGate Project’, Scientific Drilling, 2022, p.  93–110.

Referințe bibliografice complete:

1,2 Wout Krijgsman, Iuliana Vasiliev, Anouk Beniest, Timothy Lyons, Johanna Lofi, Gabor Tari, Caroline P. Slomp, Namik Cagatay, Maria Triantaphyllou, Rachel Flecker, Dan Palcu, Cecilia McHugh, Helge Arz, Pierre Henry, Karen Lloyd, Gunay Cifci, Özgür Sipahioglu, Dimitris Sakellariou, and the BlackGate workshop participants, ‘Mediterranean – Black Sea Gateway Exchange : Scientific Drilling Workshop on the BlackGate Project’, Scientific Drilling, 2022, p. 93–110.

SECŢIUNE ACCESIBILIZATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI DE VEDERE

Close Popup
Privacy Settings saved!
Privacy Settings

When you visit any web site, it may store or retrieve information on your browser, mostly in the form of cookies. Control your personal Cookie Services here.


Google Analytics
Cine suntem
Site-ul este deținut și administrat de Universitatea din București cu sediul în Bulevardul Mihail Kogălniceanu 36-46, București. Pentru a urmări mai ușor informațiile, trebuie să știţi că ne putem referi la instituția noastră folosind termenii „Universitatea din București”, „nouă”, „nostru” etc, iar la tine, ca utilizator și vizitator al site-ului, folosind termenii „utilizator”, „dumneavoastră”, etc. Această politică descrie informațiile pe care le colectăm atunci când vizitați www.unibuc.ro. Prin utilizarea acestui site web, sunteți de acord cu colectarea și utilizarea informațiilor dumneavoastră personale (în cazul în care acestea sunt furnizate) în conformitate cu această politică. Site-ul poate conține legături către și de pe site-uri web. Dacă urmați un link către oricare dintre aceste site-uri web, rețineți că acestea au propriile politici de confidențialitate. Universitatea București nu are nicio responsabilitate sau răspundere pentru aceste politici sau modul în care aceste site-uri web își gestionează datele. Verificați aceste politici înainte de a trimite orice informații personale acestor site-uri.
Informațiile colectate şi durata de stocare
În cazul în care utilizați site-ul nostru, vom colecta și procesa următoarele date personale despre dumneavoastră:
  • Informații pe care ni le oferiți atunci când completați un formular web sau solicitați trimiterea newsletter-ului. Informațiile pe care ni le furnizați pot include numele, adresa de e-mail, numărul de telefon, etc.
  • Informatiile pe care ni le oferiti in formularul de solicitare de informatii publice (ex. nume, prenume, e-mail) sunt colectate conform Legii nr. 544/2001
  • Informații pe care le colectăm despre dumneavoastră, prin intermediul fişierelor cookie pe care le folosim, în momentul în care accesați site-ul nostru. Pentru detalii suplimentare, consultați informarea privind cookie-urile.
Stocarea datelor de natură personală se realizează pe servere situate în România, atâta timp cât avem consimțămȃntul dumneavoastră.
Cum utilizăm datele personale pe care le furnizați sau le colectăm
Folosim datele personale despre dumneavoastră în următoarele moduri:
  • datele personale furnizate de dumneavoastră prin formularele noastre web vor fi folosite în scopul procesării cererilor dumneavoastră. Prin trimiterea solicitării sunteți de acord cu prelucrarea datelor dumneavoastră de către Universitatea din București.
  • în cazul în care sunteți de acord cu primirea de informații prin newsletter, vă vom trimite noutǎți despre următoarele subiecte:
  • informații despre evenimentele şi activităţile organizate în cadrul Universităţii din Bucureşti
  • informațiile tehnice pe care le colectăm prin utilizarea cookie-urilor vor fi utilizate în scopurile stabilite în “Informarea privind cookie-urile”.
Transferuri internaționale
În vederea oferirii serviciului de newsletter, datele dumneavoastră de identificare și contact sunt transmise către MailerLite, cu sediul în Lituania. Detalii privind măsurile de protectie a datelor adoptate de către MailerLite se găsesc la adresa https://www.mailerlite.com/terms-of-service  şi pe site-ul https://www.privacyshield.gov/welcome Site-ul nostru web utilizează Google Analytics, un serviciu pentru analiza web, precum şi Google Adwords, furnizate de Google. Google Analytics utilizează fișiere de tip cookie pentru a ajuta un anumit site web să analizeze modul în care utilizați respectivul site web. Informațiile generate de fișierele de tip cookie cu privire la utilizarea de către dumneavoastră a site-ului web vor fi transmise și stocate de Google pe servere care pot fi localizate în UE, SEE şi/sau Statele Unite. Google va utiliza aceste informații în scopul evaluării utilizării de către dumneavoastră a site-ului web, elaborând rapoarte cu privire la activitatea site-ului web și furnizând alte servicii referitoare la activitatea site-ului web și la utilizarea internetului. De asemenea, Google poate transfera aceste informații către terți în cazul în care are această obligaţie conform legii sau în cazul în care acești terți prelucrează informațiile în numele Google. Google nu va asocia adresa dumneavoastră IP cu alte date deținute de Google. Informații detaliate cu privire la Google și protecția datelor cu caracter personal (inclusiv modul în care puteți controla informațiile trimise către Google) pot fi găsite la: https://policies.google.com/privacy/partners. Din site-ul nostru web puteţi să distribuiţi un articol utilizând un buton de distribuire în reţelele de socializare (de exemplu: Facebook, Twitter, Youtube). Informații detaliate cu privire la protecția datelor cu caracter personal oferită de aceste organizatii pot fi gasite la adresele: https://www.facebook.com/policy.php https://twitter.com/en/privacy https://www.youtube.com/yt/about/policies/#community-guidelines
Accesați datele dumneavoastră personale
Aveți dreptul să cereți o copie a informațiilor deținute de noi  prin formularea unei solicitări de acces. Pentru a solicita o copie a datelor deținute despre dumneavoastră sau pentru a vă actualiza informațiile, contactați Universitatea din București la adresa de e-mail dpo@unibuc.ro. Datele de natură personală deținute de către Universitatea din București sunt supuse condițiilor din Regulamentul UE 679/2016 care oferă persoanelor vizate dreptul de acces la toate tipurile de informații înregistrate, deținute de operatorul de date, sub rezerva anumitor limitări.
Drepturile persoanei vizate
Conform Regulamentului 679/2016 - GDPR, aveţi dreptul de a solicita Universitaţii din București, în calitate de operator de date de natură personală, rectificarea, ştergerea sau restricţionarea prelucrării datelor personale referitoare la dumneavoastră. De asemenea, aveţi dreptului de a vă retrage consimţământul în orice moment, fără a afecta legalitatea prelucrării efectuate pe baza acestuia, înainte de retragere. Dacă nu mai doriți să primiți newsletter-ul, vă puteţi dezabona prin trimiterea unui e-mail la adresa contact@pr.unibuc.ro sau prin folosirea linkului de dezabonare din cadrul newsletter-ului.
Dreptul de a depune o plângere în faţa Autorităţii de supraveghere
Conform Regulamentului 679 /2016 - GDPR, aveți dreptul de a depune o plângere la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Mai multe detalii se pot obține accesȃnd adresa http://www.dataprotection.ro/.
  • _ga
  • _gid
  • _gat

Decline all Services
Save
Accept all Services