Decan
Conf. univ. dr. Matei Gheboianu
matei.gheboianu@istorie.unibuc.ro
Prodecan
Lect. univ. dr. Alexandrina-Victoria Lițu-Gîrboviceanu
alexandra.litu@istorie.unibuc.ro
Prodecan
Lect. univ. dr. Bogdan Antoniu
bogdan.antoniu@istorie.unibuc.ro
Prodecan
Conf. univ. dr. Andrei-Florin Sora
florinandrei.sora@istorie.unibuc.ro
Departamentul de Istoria Românilor și a Sud-estului European
Conf. univ. dr. Matei Gheboianu – director de departament
matei.gheboianu@istorie.unibuc.ro
Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei
Lect. univ. dr. Daniela Zaharia – director de departament
daniela.zaharia@istorie.unibuc.ro
Departamentul de Relații Internaționale şi Istorie Universală
Lect. univ. dr. Manuela Dobre – director de departament
manuela.dobre@istorie.unibuc.ro
Secretariat
Luciana Agopșa – Secretar șef
secretariat@istorie.unibuc.ro
luciana.agopsa@istorie.unibuc.ro
+4021-305.37.08
Site web
istorie.unibuc.ro
Bd. Regina Elisabeta nr. 4-12, Sector 5, 030018, Bucureşti
Studiile în domeniul istoriei la Universitatea din București datează încă de la crearea acesteia ca instituție de învățământ superior, prin decretul din 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După 1990, programele facultății au devenit mai variate, atât la nivel de licență, cât și la cel masteral.
Facultatea este structurată în trei departamente:
- Departamentul de Istorie Antică, Arheologie şi Istoria Artei (DIAAIA)
- Departamentul de Istoria Românilor și a Sud-Estului European (DIRSEE)
- Departamentul de Relații Internaționale și Istorie Universală (DRIIU) care gestionează şi cea mai mare parte a programului secţiei Relaţii internaţionale şi studii europene (RISE), care include cursuri de drept internaţional, istoria şi practica diplomaţiei, economie, comunicare politică, instituţii şi politici europene, studii de securitate.
O parte din domeniile acoperite de studiile la Facultatea de Istorie sunt:
Preistoria generală, Egiptologia; Antichitatea orientală și extrem-orientală; Desenul arheologic; Analiza mitului; Antropologia culturală a societăţilor antice; Studiul antichităţilor şi al artelor societăţilor antice; Conservarea, evaluarea şi autentificarea antichităţilor şi obiectelor de artă.
Istoria medie, modernă şi contemporană a României; Istorie militară; Istoria educaţiei; Muzeologie; Arhivistică; Istoria costumului și a podoabelor; Istoria prețurilor; Consumerism și istorie economică; Demografia istorică; Studii de gen; Studii culturale.
Istorie medievală, modernă şi contemporană; Istoria unor civilizaţii şi spaţii istorice variate: Bizanţ, Imperiul Otoman, Sud-Estul Europei, Statele Unite, Rusia, Europa; Istoria ideilor, imaginarului şi mentalităţilor; Istoria şi teoria relaţiilor internaţionale; Istoria integrării euro-atlantice; Istoria familiei; Istoria culturii; Istorie economică.
Şcoala Doctorală oferă posibilitatea aprofundării cunoștințelor în domenii precum: Istorie antică şi arheologie; Istorie şi arheologie medievală; Istorie modernă; Istorie contemporană; Istoria Imperiului Otoman; Istorie militară; Istorie economică; Istorie culturală; Istoria şi teoria relaţiilor internaţionale.
În acest moment, Facultatea de Istorie include cel mai mare număr de specializări pe care le-a propus de-a lungul întregii sale existenţe, unele cursuri fiind unice în mediul universitar românesc.
Oferta noastră academică cuprinde 3 programe de licență, 11 programe de master și unul de doctorat.
Absolvenții Facultății de Istorie își pot contrui o carieră în învățământ, în instituții de cercetare cu profil specific, aflate sub egida Academiei Române, în unităţi de arhivă publice sau private (conservarea şi restaurarea documentelor, documentare, publicaţii şi cercetare ştiinţifică), în muzeografie (specialişti în domeniile istorie, arheologie, numismatică, tezaur, patrimoniu şi conservare, cercetări pluridisciplinare de antropologie, topografie arheologică, paleometalurgie etc.) pentru sistemul muzeal național, în adminstraţia publică centrală (Guvern, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, alte ministere sau agenţii guvernamentale).
De asemenea, aceștia pot deveni membri ai corpului diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe, consultanți în diverse domenii (pe teme de istorie, artă, relaţii internaţionale şi studii europene), jurnaliști (presă scrisă şi audio-vizuală culturală şi politică), experți în organizaţii internaţionale şi europene sau reprezentanţele acestora în România (consultanţă, resurse umane, comunicare) etc.
